Paul G. Sandu

Ţipătul

de Paul G. Sandu când dimineaţa se îndrăgostea de Mara şi furnicile se prelingeau pe marginea bordurii, ocolind picioarele ei desculţe, mie îmi venea să ţip de bucurie că eram acolo, viu, pe lumea asta înroşită de îmbrăţişări şi de răsărituri de soare.

Scroll to top