Nae Kix Ass! [1]

[fragment din romanul “Camera 66(6)“]

de Sorin-Mihai Grad

…

Într-o seară vine Bilă și ne povestește cum la frate-său în cămin erau niște masteranzi care țineau ore pe la facultate și primeau câteodată pe timp de sesiune seara vizite de la studente, iar astea-și luau a doua zi examenele. Cartofel, proaspăt student, confirmă c-a auzit că și pe la ei se practica treaba asta. Amândoi fiind băieți simțiți nu au pomenit exact ce se întâmpla pe acolo, iar noi n-am comentat la obiect, preferând să-i invidiem pe respectivii. Unul dintre noi însă nu s-a prins din prima despre ce era vorba.

-Și ce fac, merg la ei și-i roagă să le treacă? Sau fac meditații? Le dau subiectele?

-Da, mă Nae. Așa-i cum zici tu.

-Luzării ăia se simt flatați că-i vizitează fumeile și a doua zi se ceartă pentru ele cu profii până le rezolvă.

-Ehei, ce le mai rezolvă.

-Vezi, bă, de ce-s capabili unii pentru femei? Se luptă nu numai cu alții ca ei, opinia publică și alte povești, ci chiar cu profesorii, șefii lor direcți, pentru ele. Voi cu cine v-ați luptat pentru una?

-Io tot cu profesorii, c-o ajutam la teze pe cea care stătea în fața mea. Avea un fund de milioane și cum mi-l tot plimba prin față mă simțeam dator s-o răsplătesc cumva pentru priveliște.

-Era vorba de luptă, Bilă boy!

-Tu crezi că era ușor să-i pasez formulele la fizică? La matematică mai mergea, la română era parfum, dar fizicantul ăla era terorist, cum te prindea mișcând, pac un punct minus, iar la a doua abatere primeai doi, fără apel!

-Bine, bă, se pune și asta. Care v-ați mai luptat pentru fumei?

-Da’ ceva serios, nu povești că nu vă lăsau părinții și voi totuși vă iubeați pe ascuns.

-Ce, bă Klule, tu de-astea făceai?

-Nu, bă, ai mei și-ar fi dorit să am drăguță, dar nu s-a potrivit niciodată.

-Lasă, bă, că ești tânăr.

-Și neliniștit.

-Dacă insiști… Doar n-o să-ți negăm acest drept.

-Eu m-am bătut cu săbii de lemn cu unul din vecini când eram în gimnaziu pentru o fată de vizavi. Eram în vacanță la bunici și voiam amândoi să ne jucăm cu ea și ne-a prostit văru-meu că doar unul are voie. Era să-mi scoată un ochi, eu l-am lăsat cu ceva vânătăi, amândoi am terminat duelul cu câteva julituri, dar l-am bătut.

-Măr?

-De-a dreptul varză. L-am împuns cu sabia în burtă și a căzut, m-am urcat pe el și s-a recunoscut învins.

-Și fata?

-A plecat a doua zi, n-am mai apucat s-o văd niciodată.

-Dar ce-ai păzit vara viitoare?

-Între timp i-a murit bunica și ai ei au vândut casa.

-Ce poveste tristă, hai să plângem!

-Dar tu, Cartofule, te-ai luptat pentru vreo fată?

-Nu.

-Aha, deci de-aia vrei să plângi.

-Bine, bine. Mai aveți careva povești de acest fel?

-Mai era unul Irod care cică i-a tăiat capul lui frate-său ca să-i ia nevasta.

-Slab, taică-său a căsăpit o grămadă de copii ca să nu rămână fără tron.

-Și ce-are tronul cu femeile?

-De pe tron avea acces și mai ales succes la fumei. Fără, pauză!

Nae și-a amintit brusc de unde porniserăm.

-Și numa fetele fac asta? Că mi-e cam frică de examenul de mecanică, m-aș duce și io pe la Buligă ăla. Stă în căminul vecin, cumva aflu io și la ce cameră.

-Da’ crezi că-i pe invers ca tine? N-ai văzut cu ce bunoacă-și afișează hoitul?

-Io nu-s pe invers, de câte ori să vă zic? Și ce are asta a face cu examenele?

-Gândește, Nae!

-Ai nevoie de subtitrări când discutăm ceva?

-Vorbim de-o juma de oră despre asta și tu nimic?

-Cartofel îi student de-o juma de an și n-are nevoie de explicații.

-S-au prins până și păianjenii de sub patul tău.

-Da, bă, și microbii tăi au înțeles cum merge treaba cu seminariștii ăia!

Se putea să nu intre și Klu în discuție? Dar important e că s-a trezit în sfârșit și Nae.

-Am priceput și io unde bateți, dar cum să cred așa ceva? Adică îmi spuneți că alea se lasă tăvălite pentru un examen? Dar părinții lor știu?

-Trezește-te, Nae! Mă-ta știe tot ce faci? Știe de povestea cu Bombina?

Pe Bombina o chema de fapt Irina Bombescu. Între timp s-a măritat și a scăpat de sechelele moștenite-n buletin pe linie paternă. Fusese colegă cu Nae în clasele nouă-zece, după care plecase la cel mai bun liceu din județ. El a rămas îndrăgostit de ea și era foarte încântat în primele zile de facultate când a descoperit că erau colegi de grupă. Nu l-a deranjat că ea părea că nu-l mai recunoaște și a trebuit să-i spună că fuseseră colegi de clasă, a luat-o drept cochetărie feminină. Fată deșteaptă, s-a prins rapid cum mergea treaba prin Cluj și apărea la facultate doar unde era strict necesar, mereu cu fuste scurte și foarte aranjată. Îi arăta o oarecare simpatie unui coleg căruia Nae îi zicea Tocel, de la care-și copia notițele de curs. El îi explica și ce nu-i era ei clar pe la seminarii și o ajuta când putea la examene. Era singura pentru care își asuma acest risc, în rest era totalmente surd la rugămințile disperate ale colegilor. Tocel îi spunea Bombonica și-i certa pe ceilalți când îi pomeneau porecla principală. Nae îl ura pentru că se bucura de atenția Irinei și ni-l descria ca pe un tocilar notoriu, care își citea cursurile chiar și la toaletă. Pe față însă îi arăta prietenie.

Într-o zi însă au văzut-o amândoi pe Bombina coborând de pe locul din dreapta al unei mașini decapotabile. Nae mai văzuse asemenea automobile doar la televizor și în acele momente a priceput că bomba sexy a facultății nu avea cum fi vreodată iubita lui. O fi suferit el în sine, dar față de noi nu s-a arătat.

-N-ați văzut ce moacă a băgat Tocel când a văzut-o pe Irina.

-Și tu, Năeșule? Te-ai bucurat că fata-i fericită, doar despre asta-i vorba în dragostea adevărată, nu?

-Cum de-ai ghicit, Cartofule?

-Se vede pe tine că ești capabil doar de iubire de-aia profundă de basme, ca-n Luceafărul.

Nae nu mai ținea minte cum era treaba pe acolo, dar i se părea favorabilă comparația, așa că n-a protestat, concluzionând visător.

-Cu așa mașină bengoasă e clar că poți avea doar o fată ca Irina.

Ciudat, dar nu s-a mai găsit nimeni între noi să mai comenteze ceva. Unii ne-am amintit de propria poveste asemănătoare, până la urmă fiecărui băiat i-a plăcut cândva o colegă de clasă care nu-l băga în seamă, alții aveau alte preocupări pe moment, așa că Nae a scăpat ieftin. Oricum, el ne povestise faza ca să râdem împreună de pedeapsa divină care căzuse pe Tocel, nemernicul care se gudurase pe lângă iubirea vieții lui, încercând să i-o subtilizeze. Că de fapt ea se apropiase de el și că nu prea avea cum să i-o fure lui Nae de vreme ce acesta nu avusese nimic cu ea, nu mai conta. De-a lungul facultății Bombina a fost văzută coborând din cel puțin zece mașini diferite, dar băieții n-au reușit niciodată să observe cine le conducea. Amândoi au continuat s-o admire, iar Nae nu-l suportă pe Tocel nici azi, deși e foarte prietenos cu el când se mai întâlnesc. Ca să-l cităm mai exact pe colegul nostru, singura calitate a lui Tocel e că-l enervează. Înțelege fiecare ce poftește.

-Sigur că da. I-am povestit mereu totul.

-Și că ea-i de fapt curvă de lux?

-Cum îndrăznești?

Dacă nu-l oprea Epi, Nae sărea pe Sigi. Nu c-ar fi avut vreo amărâtă de șansă într-o bătaie cu el, dar ar fi apucat să dea primul pumn și cu furia care-l acaparase instantaneu acest lucru putea să conteze. A intervenit și Cartoful, completat de Hake.

-Nu-i, bă, curvă, îi iubește sincer pe toți ăia cu mașini bengoase și buzunare dotate. Dacă ei îs dobitoci și-o părăsesc dimineața, ce să facă săraca fată? Își caută altul.

-Și ce zgârciți îs ăia cu ea, nu-i dau nimic în afară de dragoste, ai văzut că biata fată abia-și permite niște hăinuțe minuscule? Cine știe pe ce-și cheltuie bursa ca să țină pasul cu ei și nu-i mai rămân bani decât de batistele alea.

Nae se zbătea încă, dar Klu i se alăturase lui Epi și-l țineau destul de strâns. Sigi i-a întins pipa păcii.

-Lasă, bă Nae, că nici grasu de Tocel n-are mașină și n-a pus botul nici el pe Bombina.

S-a ridicat în timp ce vorbea, privindu-l apoi pe Nae de sus.

-Chiar vrei să ne batem?

Acesta nu mai era nici el prea sigur de intențiile sale, așa că a renunțat să se mai zbată și n-am avut parte de bătaia sperată. Cartofu a mai aruncat un pai pe foc.

-Nae, io aș fi pariat pe tine. Nervos cum erai îl făceai praf pe ghițămureșanul ăsta. Până se ridica îi spărgeai fața. Apoi scriam o biblie pe tema asta și ca să nu te recunoască lumea te vindeam drept David.

-Da, bă, ar trebui să ne mulțumești că te-am apărat, nu știi ce tare s-a zbătut. Nae, boxer trebuia să te faci, ce ți-a trebuit ție facultatea asta împuțită? Și aveai și mașină decapotată, de-aia aspirator de fumei de n-aveai ce face cu ele și nu-ți mai trebuia ție Bombina.

-Îți cădea singură în brațe, se ruga ea de tine s-o rezolvi.

-Sau te plătea cum fac țăranii când își aduc vacile la taurul lui bunicu.

-Vezi, bă Nae, că până la urmă unul din voi tot era curvă. Mai bine ea decât tu, zi și tu.

Nae n-a mai sărit la Sigi după ultima replică a acestuia, facându-se că nu aude. Epi a mai încercat ceva, dar cauza era deja compromisă.

-Băieți, cât o fi costând pe o zi limuzina aia de cinșpe metri pe care am văzut-o-n centru? Aia albă. Hai să punem bani cu toții și-o așteptăm în ea pe Bombina într-o zi când merge sigur la facultă. Nae, te lăsăm pe tine primul.

-Apoi, după Nae potopul! O distruge armăsarul ăsta. Și se călugărește fata după ce se descarcă ăsta cu furia secolelor de când îl ignoră.

…