miniinterviu cu Oliviu Crâznic

[miniinterviuri cu invitații EgoPHobia din numerele precedente]

1. Ce-ai mai scris/publicat de când ai apărut ca invitat în EgoPHobia?

Răspunzând la întrebare, descopăr că am fost chiar prolific din noiembrie 2015 încoace (zâmbet).

Am lucrat la două dintre viitoarele mele cărți – miniromanul Imperiul minciunilor (o poveste SF cu frumoasa și intriganta Ermengaarde) și studiul amplu Fantasticul delimitat.

Am publicat mai multe articole și studii de critică literară, dintre care amintesc aici: în EgoPHobia – Fantasticul delimitat I; Fantasticul delimitat II: Fantasticul histrionic; Bătrânețe fără de moarte?; Gomes Leal și semnul misterului; Dan Apostol&Rodica Bretin: Corifeii enigmelor; Un studiu în cruce: Spiritualitate gotico-romantică în postmodernismul existențialist?, precum și comunicarea mea din cadrul sesiunii științifice a Academiei Române (Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei) – Literatura științifico-fantastică și căutarea (modelarea?) viitorului.

Am republicat, în cotidianul național Puterea, două dintre povestirile mele din volumul Ceasul fantasmelor – Ellen Lee (despre doi ofițeri de poliție răspunzând unui apel misterios care îi poartă către o casă a tragediei) și Trecătoarea (despre legiunile romane care, invadând Dacia, înfruntă un inamic supranatural în Trecătoarea lui Zalmoxis), și în antologia Metamorfoze (Ed. Crux Publishing), povestirea mea Lenore Arras (despre un răzbunător rănit care străbate un drum înghețat și despre o fată cu trandafir în păr care doarme un somn straniu sub zăpadă).

Am publicat, tot în EgoPHobia, câteva POEme („Gothic romance”) în limba engleză (din ciclul Vampirism And The Rose): A Question Of Innocence (Answers In Gray), Two Games At One Poker Table și To Thy Love (Saint Valentine`s Penumbra).

Am acordat varii interviuri, am scris texte de copertă și prefețe/postfețe pentru colegi de breaslă a căror scriitură o apreciez (Mihai-Andrei Aldea, Ștefan Bolea, Șerban Andrei Mazilu, Ciprian Mitoceanu), am acordat consiliere editorială pentru volume de literatură străină (traducătorilor și editorilor Andreea Sterea și Șerban Andrei Mazilu, pentru sus-menționata Metamorfoze, care include proză scurtă clasică, semnată de autori precum Blackwood, Doyle, Howard, Kipling, Lovecraft, Maupassant, Saki ș.a.; traducătoarei și editoarei Andreea Sterea, pentru Conan Barbarul: O vrăjitoare se va naște; editoarei Andreea Sterea și traducătoarei Cristina Ivan, pentru Conan Barbarul: Misterul fântânii blestemate).

Cred că acestea ar fi, în principiu, coordonatele activității mele recente.        

2. Care consideri că e cel mai important text pe care l-ai publicat până acum?

Cea mai importantă operă a mea continuă să fie romanul gotic …Și la sfârșit a mai rămas coșmarul (Ed. Vremea, 2010), care rezumă și transpune artistic toată experiența mea de viață și toate informațiile culturale acumulate de mine, din copilărie și până în anul în care am publicat cartea. Mă îndoiesc că voi reuși să scriu vreodată ceva mai valoros decât …Coșmarul, dar am în minte unele idei care, cu puțin noroc, ar putea conduce la opere de valoare similară. Istoria și cititorii vor decide.

3. Te interesează părerile și calificativele acordate cărților (tale, dar nu numai) pe site-uri precum goodreads ori pe bloguri sau ții seama doar de recenziile criticilor consacrați?

Pentru cărțile mele, mă bucură și mă interesează aprecierea fiecărui cititor, dar țin cont doar de opiniile celor pe care îi cunosc suficient de bine ca să le acord încredere – printre aceștia găsindu-se atât critici consacrați, cât și „simpli” cititori.

În aceeași ordine de idei, nu acord nici un fel de atenție calificativelor acordate cărților (ori filmelor, pe IMDb, de pildă), de către oameni necunoscuți. Dacă o carte sau un film a primit, să zicem, maximum de stele de la un milion de oameni pe care nu îi cunosc, acest fapt nu înseamnă absolut nimic pentru mine. Nu consider că sunt mai mari șanse să îmi placă decât dacă ar fi primit minimum de stele de la același milion de oameni necunoscuți. Dacă a primit maximum de stele de la un cunoscut ale cărui gusturi le apreciez, atunci, da, fără îndoială că îmi este stârnit interesul.

4. Preferi să citești pe hârtie sau în format electronic?

Nu citesc în format electronic – dacă nu am cartea pe hârtie, îmi tipăresc la imprimantă varianta electronică, transformând-o în carte pe hârtie. Excepție fac textele extrem de scurte (sub o pagină).

5. Te rugăm să ne recomanzi o carte în limba română apărută în ultimul an. Îți mulțumim!

Ana-Maria Negrilă, Ascensiunea stelară – un SF așa cum trebuie să fie SF-ul. Mulțumesc și eu!