Dragostea cosmică și coarnele melcului

[Igor Ursenco – retina akashică, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2009]

de Luiza Mitu

Aș vrea să scriu, ceea ce și fac, despre cartea lui Igor Ursenco plecând de la niște grile proprii de lectură, pe care le propun cititorilor săi, nu ca variante ultime, ci ca simplă reflecție de lectură. Și voi începe sintetizând, poate nu e cel mai bun termen, în câteva cuvinte modul lui Igor Ursenco de a înțelege și transmite rolul artei actuale: univers macrofizic, univers biologic, univers microfizic, cele trei universuri coexistând prin ceea ce în fizica cuantică este denumit isomorfism. E un fel de a spune, ai grijă cititorule, s-ar putea ca acțiunile personajelor mele, în realitatea creată de ele în fiecare clipă, să se reflecte în oglinda universului, să fie chiar simetrice.

 

M-a surprins plăcut, începând de la acest detaliu Igor Ursenco m-a câștigat ca cititor, să găsesc încă de la începutul volumului opțiunea filosofică deschisă a autorului: Un incident mărunt care va rezulta intr-un deznodămint tragic cedepăşeşte triada hegheliană (p. 7). Cunoaștem cu toții triada hegeliană, teză-antiteză-sinteză. A afirma că triada hegeliană este depășită înseamnă a aduce în discuție o nouă gândire. Să ne fi trimis Igor Ursenco cu gândul la tridialectica epistemologului Stéphane Lupasco? O trimitere intertexuală la acesta nu am găsit în text, în schimb am găsit o trimitere simbolică (vezi Blocul Al Nouălea Cer) la elementul Tinctur, care în filosofia lui Jacob Böhme este reprezentat de numărul 9, semnificând elementul pur, elementul divin: Îngerul deghizat (personaj) îi spune lui Simion Cizmarul (intertextualitate cu romanul „Simion Liftnicul” de Petru Cimpoeşu): ÎNGERUL DEGHIZAT (netulburat): – Trebuie să mai ştii că, 425 de ani în urmă, a mai trăit un cizmar celebru, cu numele de Jakob Böhme, din Görlitz… Hai să îți spun povestea lui, poate găseşti o învățătură în ea… -În prăvălia unde el lucra ca ucenic, a intrat într-o zi un bărbat. Prost îmbrăcat, dar distins la înfățişare. Era un Înger, care voia să cumpere o pereche de cizme. Fiindcă Jakob a cerut un preț exagerat de mare, îngerul i-a dat banii, dar nu a luat cizmele. Însă, înainte de a pleca, ia poruncit să scrie o carte: „Aurora sau Răsăritul care se întrezăreşte”. Aceasta înseamnă : „Rădăcina sau Muma Filosofiei, Astrologiei şi Teologiei pe temeiul Adevărat, sau descrierea Naturii”… (p.45)

 

Deși limbajul lui Igor Ursenco este foarte accesibil, simplu chiar, gândirea este simbolică. Citez din primului lungmetraj al volumului, Arcanum Fibonacci, unde Profesorul Cezar și Studentul Pletos explică rolul pe care îl are simbolul în gândirea rațională și dincolo de ea: OFF CEZAR-PROFESORUL: – Dumneata nu faci decît să îmi confirmi substanța argumentului… Aşa cum vă spuneam, atît timp cît utilizarea unui simbol e justificată mai mult decît estetic, nu ar trebui să excludem nicio interpretare ca fiind fără acoperire… Or, care e miza, în ultimă instanță? OFF STUDENTUL PLETOS (intervine): – Să excedem posibilitățile nelimitate ale conştiinței … OFF CEZAR-OFF CEZAR-PROFESORUL (îi continuă gîndul):
-… care e obstrucționată de conceptele rațiunii (p. 23).

 

Trebuie precizat că la începutul volumului ne sunt „arătate” câteva piste, redefinite în limbaj propriu ‒ pentru cititorul adult acesta are un pronunțat carácter lirico-spiritual… Aș putea spune că … atinge coarda cosmică ascunsă adînc în interiorul sufletului uman... (vezi p. 22) ‒ pe care le putem folosi pentru a identifica originile gândirii simbolice ale autorului: ideologie şi dogmă, creştinism şi misticism, teleologie şi katharsis, karmă şi libertate, adevăr şi simulacru, hedonism şi austeritate, terorism semantic, securitate spirituală, reversibil şi ireversibil, comedie și dramă.

*

 

Volumul are două secțiuni, nouă scenarii de film: „Arcanum Fibonacci” (Scenariu ficțiune lungmetraj), Blocul „Al Nouălea Cer” (Scenariu ficțiune lungmetraj), Săptămîna patimilor (Scenariu ficțiune scurtmetraj), Teroriștii (Scenariu ficțiune scurtmetraj), Iubirea!!! (Scenariu ficțiune scurtmetraj), Father-God (Microscenariu deconstrucție a „istoriei” oficiale), Fumatul dăunează grav Umanității! (Microscenariu-Manifest), Fair exchange (Scenariu ultrascurt de ficțiune), Triunghiul amoros (Scenariu ultrascurt de ficțiune & animație) și două piese de teatru: Codul lui Gavrincea (Mini-piesă de teatru în trei acte)-piesa este o demistificare a literaturii,prin balada Miorița, care se încodează o profeție bursieră  și Diva Triformis (Mini-piesă de teatru în două acte, cu instalație artistică)– pornind de la deosebirile formale  dintre literatura underground și cea religiasă, deosebire la baza căreia stă frica, se caută un factor de echilibru. Literatura underground- durere, literatura religiasă-agonie, între cele două intervine elementul lipsă: extazul: CENACLISTA: Fii bărbat – generează ciclul firesc și pune între „durere” și „agonie” elementul lipsă: „extazul” …Gemetele celor trei ființe – „GRAVIDA”, CENACLISTA și „BĂTRÎNA” – se întretaie adesea, uneori intră în dialog, suprapunîndu-se pînă ajung la replica finală tricefală totală: extazul suprem… (p. 215) Piesa are ca intro ilustrativ un tablou din 1950, Frica, al pictorului Victor Brauner.

 

Scenariile de film sunt realizate de un personaj foarte interesant (care-i imaginația creatoare a lui Igor Ursenco) deghizat în retina akaschika (substanța eterică unde sunt înregistrate gândurile, sentimentele, acțiunile umane; termenul de Akasha vine din sanscrită și înseamnă cer, spațiu sau eter). Atenție, avem de-a face cu o dublă ficțiune, imaginația deghizată în imaginația imaginației. La pagina 34 ni se atrage atenția asupra acestui lucru: Dar întrebarea este dacă ceea ce întâmplă pe ecran e real sau nu! (detaliu care apare pe genericul de început al filmnului Blocul „Al Nouălea Cer”.

*

Camera de filmat focalizează un personaj, apoi un obiect din jurul lui, sau un detaliu de natură, un nuc, un stejar, o stradă etc., își schimbă brusc obiectivul și focalizează un detaliu cosmic, cerul spre exemplu, după care ochiul camerei coboară lent identificând personajul cu el însuși sau cu o potențialitate a sa din trecut sau din viitor.

* Scurtmetraj preferat: Triunghiul amoros – un joc foarte interesant al contradictoriilor.

Igor Ursenco îmi pare a fi unul dintre creatorii de artă care pare să fi înțeles una dintre cele mai importante gândiri ale secolului nostru: unitatea cunoașterii.