Un viitor complex și exotic

[Ana-Maria Negrilă, Stelarium, Editura Crux Publishing, 2016-2019]

(Studii fantastice)

de Oliviu Crâznic

Ana-Maria Negrilă este scriitoare multipremiată (proză), antologatoare, traducătoare, publicistă (a publicat critică literar-artistică, inclusiv în Apostrof, revistă a Uniunii Scriitorilor din România, precum și articole științifice, în țară și peste hotare). Ocazional, jurizează concursuri literare, susține prelegeri universitare pe teme beletristice sau predă arta și știința scrisului în cadrul unor ateliere de scriere creativă. Deține titlul de doctor în Literatură veche.

A publicat volumele: Orașul ascuns (2005); Împăratul ghețurilor (2006; 2018); Stelarium: Regatul sufletelor pierdute (2016); Stelarium: Ascensiunea stelară (2016); Stelarium: Agenții haosului (2019).

Ciclul epic Stelarium conține, pe lângă cele trei volume menționate mai sus, și proza scurtă Agentul galenic (publicată, în 2017, în revista Știință și Tehnică). De asemenea, pot fi identificate anumite conexiuni între universul Stelarium și Împăratul ghețurilor. În cele care urmează, însă, ne vom referi strict la volumele care poartă titlul ciclului.

Din punct de vedere al teoriei literare, Stelarium aparține stilului funcţional beletristic, curentului literar transumanist (remarcăm și elemente postumaniste, dar acestea nu sunt predominante în operă), categoriei estetice a fantasticului, genului literar epic.

Specia și subspecia literară sunt mai dificil de stabilit, datorită complexității operei analizate, care permite varii etichetări, cu argumente pro și contra. În ceea ce ne privește, optăm pentru încadrarea în specia literară (din punct de vedere formal și, respectiv, tematic) a romanului științifico-fantastic (în trei volume), subspecia literară a științifico-fantasticului biologic (bioSF; noțiunea include toate ramurile biologiei, prin urmare și biochimia, ecologia, genetica etc.) futurist, cu elemente din zone precum aceea a științifico-fantasticului cosmic (cosmoSF), planetar (planetSF), parapsihologic (paraSF), cibernetic (ciberSF), și chiar din aceea a neofantasticului.

Din punct de vedere al literaturii comparate, Stelarium poate fi asociat, în primul rând, celor două mari realizări ale cunoscutului Frank Herbert: Dune (1963-1985) și Pandora (1966-1988; în colaborare cu Bill Ransom).

Subiectul operei îl constituie aventurile și experiențele (inclusiv de natură spirituală) prin care trec „agenții haosului” (pe planetele Galene, Cardeea, apoi iar Galene, străbătând și spațiul cosmic), patru tineri cu îmbunătățiri genetice și special antrenați, capabili să controleze un tip aparte de bioenergie planetară, cu ajutorul căreia pot modifica realitatea. Protagoniștii (și nu mai puțin interesanții eroi secundari: maestrul duplicitar al acestora, visând instaurarea și menținerea prin propagandă și forță a unui soi de socialism utopic; un monstru creat în laborator și scăpat de sub control; un pragmatic „vânător de agenți” din Republica rivală; un misterios locuitor al unei planete îndepărtate, decis să recupereze o astronavă furată de la fratele său ș.a.) sunt prinși, mai cu voie, mai fără voie, în secularele jocuri de putere ale unei omeniri colonialiste, fiecare volum reluând povestea din exact punctul în care a fost întreruptă la finalul volumului anterior.

Decoruri exotice guvernate de bionomii misterioase, călătorii interplanetare, antrenamente epuizante și arte marțiale, confruntări violente, conspirații planetare și galactice, lovituri de teatru, trădări și manipulare, naniți și criogenie, realități virtuale, conștiințe stocate cibernetic și inteligențe artificiale, experimente genetice, creiere vegetale și astronave organice conștiente de sine, personaje având un comportament verosimil și fascinant – toate acestea, izvorâte din scriitura atentă și plină de talent a unei romanciere consacrate, asigură o lectură cât se poate de captivantă.

Remarcăm, de asemenea, aforismele inserate cu har în paginile poveștii. Constatări profunde și întrebări menite să pună cititorul pe gânduri (pentru că îi pot folosi în viața de zi cu zi) se ivesc în mintea și în dialogurile personajelor, ori în pasajele conținând pseudocitate din operele (anti)eroilor acestei imaginare și atât de complexe lumi. Problematici umane sunt analizate din numeroase puncte de vedere (inclusiv din puncte de vedere „nonumane”), oferindu-se soluții alternative sau semnalându-se puncte slabe ale unor concepte ori modele comportamentale pe care le cunoaștem din istorie sau le întâlnim în contemporaneitate. Astfel, Stelarium nu reprezintă doar un roman – este, în același timp, un manual de filosofie-sociologie, întocmit în așa fel încât „materia” să deschidă și să dezvolte spiritul cititorului.

Cel de al treilea volum al „epopeii”, Agenții haosului, oferă un „finis coronat opus”, Ana-Maria Negrilă dovedind astfel că nu a avut intenția de a scrie volume peste volume până la epuizarea posibilităților subiectului (ceea ce ar fi făcut să planeze asupra Stelariumului marele risc al artificialului, căruia îi cad pradă atâția autori ai momentului), ci a creat firesc o frescă viabilă, pe care a preferat să o aștearnă pe hârtie în atâtea pagini câte erau necesare, fără digresiuni, dar și fără teama de amănunte. Rezultatul: o saga închegată, gata să reziste oricărei critici, adevărată arhitectură literară; probabil cea mai importantă realizare științifico-fantastică românească a ultimilor cinci ani, greu de concurat în anii care urmează, cu puține rivale în anii trecuți.

Acestea fiind spuse, invităm cititorul să treacă, plin de încredere, pragul unui nou cosmos, avertizându-l totodată: fiecare capitol va fi și o provocare intelectuală, nu doar un pas înainte pe tărâmul aventurii.

*

Despre autorul rubricii:

OLIVIU CRÂZNIC (n. 1978; părinții: Oliviu, prof. evidențiat gr. I Limba și literatura română, distins cu diploma de onoare „Creativitate și eficiență”, și Dorothea, prof. gr. I Limba și literatura română; studii: licențiat în „Științe juridice”, specializarea „Drept”, cu lucrarea de diplomă intitulată Particularități tactice privind confruntarea dintre inculpat și persoana vătămată, susținută la disciplina „Criminalistică”, și absolvent al unui curs de formare a mediatorilor) este scriitor (prozator și poet), traducător literar, antologist, critic literar, conferențiar şi consilier juridic (membru al Ordinului Consilierilor Juridici din România și al Colegiului Consilierilor Juridici București). În 2010, a publicat romanul gotic …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (Ed. Vremea). Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție Ceasul fantasmelor, Ed. Crux Publishing, 2015), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, inclusiv un premiu acordat de Societatea Europeană de Science Fiction. A fost publicat în diverse antologii şi reviste alături de nume importante ale literaturii universale contemporane (G.R.R. Martin) sau clasice (A.C. Doyle, R.E. Howard, R. Kipling, H.P. Lovecraft, G. de Maupassant, Saki). Apare menționat în monumentala The Encyclopedia of Science Fiction (ed. J. Clute, P. Nicholls), iar operele lui sunt tratate pe larg în diverse reviste de specialitate: în Caietele Echinox (revistă tipărită sub egida Fac. de Litere a Univ. „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca; eseul semnat de dr. în filologie Şt. Bolea – Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel), în revista culturală EgoPHobia (eseul Sfârșitul care începe, semnat de dr. în filologie M.A. Aldea) etc. Apare, ca personaj, în nuveleta Ispășirea, scrisă de prof. doc. C. Mitoceanu. Cronicile de carte, articolele şi studiile sale de teorie şi istorie literară sunt apreciate pe scară largă – unele dintre acestea fiind publicate şi peste graniţă, ceea ce i-a conferit statutul de membru al organizației scriitoricești și artistice Imagicopter: The Author/Artist Cooperative (2012-2017). A apărut, în calitate de expert în istoria vampirismului, în serialul Expedition Unknown, realizat de Travel Channel. În România, a fost invitat, în mai multe rânduri, să vorbească studenților Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. din București (prelegerea Literatura gotică și romantismul întunecat american. Sec. al XIX-lea: Hawthorne, Melville, Poe și moștenirea lor culturală) ori studenților Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. Creștine „Dimitrie Cantemir” (prelegerea Lumi ficționale în literatura modernă, în colaborare cu conf. univ. dr. A.M. Negrilă), a participat la sesiunea științifică a Academiei Române – Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei, cu comunicarea Literatura științifico-fantastică și căutarea (modelarea?) viitorului și a jurizat (împreună cu conf. univ. dr. A.M. Negrilă) Concursul de creație literară pentru elevi, studenți și masteranzi: Proză scurtă organizat de Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. Creștine „Dimitrie Cantemir” (ed. I: 2018, ed. II: 2019). A participat, în calitate de moderator al serii dedicate literaturii științifico-fantastice, la cea de a VII-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la București și, în calitate de invitat al „Casei Fantasy” (moderator: D. Doboș), la cea de a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași. A participat, în calitate de invitat, în repetate rânduri, la emisiuni culturale televizate sau radiodifuzate. În prezent, colaborează cu revista culturală EgoPHobia, în paginile căreia deține rubrica Studii fantastice, cu Apostrof (revistă a Uniunii Scriitorilor), precum și cu Revista de povestiri (în calitate de instructor în cadrul unor ateliere de scriere creativă). Pagină virtuală oficială: Facebook: Oliviu Craznic (https://www.facebook.com/oliviucraznicofficialpage). Foto autor: Mihaela Nazarie.

„Oliviu Crâznic chiar este un romantic, un personaj coborât efectiv din propria-i operă extraordinară și spectaculoasă, melanj de Baudelaire, Edgar Allan Poe și Walter Scott, sub ochii necruțători ai lui Bram Stoker și H.P. Lovecraft. Citiți-i romanul și povestirile și o să înțelegeți imediat la ce mă refer!” (Șt. Ghidoveanu, realizatorul emisiunii Radio România Cultural Exploratorii lumii de mâine, în Galileo Online, nov. 2012)