(Studii fantastice)
de Oliviu Crâznic
Am văzut, în a doua parte a acestui studiu, care sunt operele incluse de către Cz. Petrescu în structura inițială a subciclului epic Fantasticul interior.
Această structură, după cum am menționat, a suferit, în timp, schimbări semnificative: Povestire de iarnă și Dezertarea lui Toader Mânzu au fost transferate, într-un mod deloc inspirat, în subciclul epic „țărănesc” Rodul pământului (!), iar Fereastra, într-un mod care poate fi considerat, (doar) din anumite puncte de vedere, justificat, în Târgurile unde se moare.
Drept urmare a acestor transferuri, structura „definitivă” (și sărăcită) a Fantasticului interior a rămas următoarea:
- Omul din vis
- Păianjenul negru
- Somnul
- Palace
- Omul care și-a găsit umbra
- Adevărata moarte a lui Guynemer
- Aranca, știma lacurilor
- Simfonia fantastică
- Baletul mecanic
La o primă vedere, ținând cont de faptul că prozele eliminate au o legătură destul de firavă cu fantasticul (după cum am arătat în partea a doua a studiului nostru), am putea crede că autorul s-a străduit să „purifice” subciclul, să îl transforme într-unul exclusiv fantastic; firește, este doar o impresie superficială, deoarece unele proze păstrate au cu fantasticul o legătură la fel de firavă (Omul care și-a găsit umbra) sau doar puțin mai strânsă (Somnul), iar altele … nu au deloc (Păianjenul negru; Adevărata moarte a lui Guynemer; Simfonia fantastică).
Cu alte cuvinte, Cz. Petrescu a exclus din subciclu două opere (Povestire de iarnă și Fereastra) aparținând categoriei estetice a macabrului, dar a păstrat în subciclu o a treia operă (Somnul) aparținând aceleiași categorii; a exclus, de asemenea, o operă (Dezertarea lui Toader Mânzu) aparținând (sub)categoriei estetice a grotescului, dar a păstrat alte trei aparținând aceleiași (sub)categorii (Păianjenul negru; Omul care și-a găsit umbra; Simfonia fantastică).
Considerăm că, în fapt, ar fi trebuit să excludă din subciclu toate operele aparținând (sub)categoriei estetice a grotescului (Păianjenul negru; Dezertarea lui Toader Mânzu; Omul care și-a găsit umbra; Simfonia fantastică), pentru simplul motiv că acestea își găsesc locul firesc în alt subiclu epic cezarpetrescian, închinat, prin definiție, comicului (categorie estetică căreia îi aparține subcategoria estetică a grotescului) – și anume, în Satyricon.
Menționata firavă legătură cu fantasticul pe care o au Dezertarea lui Toader Mânzu și Omul care și-a găsit umbra (în privința Păianjenului negru și a Simfoniei fantastice, scrieri categoric nonfantastice, nici măcar nefiind necesar să ne argumentăm opinia) nu justifică includerea în Fantasticul interior: acceptând un asemenea criteriu lax, ar trebui să transferăm aici aproape întreaga operă a lui Cz. Petrescu, căci acesta, fire romantică, nu a ezitat să își condimenteze creațiile, ori de câte ori a avut ocazia, cu întâmplări situate la hotarele realului (fără, însă, a le încălca într-un mod incontestabil). Amintim: împlinirea(?) prezicerilor călugărului smintit din Adăpostul Sobolia sau ale neconvingătoarei cartomante din La „Paradis General”, tălmăcirea corectă(?) și împlinirea(?) visurilor din Cheia Visurilor, vedenia(?) apocaliptică a soldatului Mucenicu din Întunecare, oniricul(?) Moș din dickensiana Noapte de Crăciun, stafia(?)-delir din Calea Victoriei, stafia(?)-remușcare din Oraș patriarhal ori forța misterioasă care se manifestă, la un moment dat, în casa bolnavei din Dumineca Orbului (soția moartă a naratorului întâmplării?).
Mai considerăm că Adevărata moarte a lui Guynemer – operă categoric nonfantastică (asemenea Păianjenului negru și Simfoniei fantastice) și aparținând, după cum am precizat în partea a doua a studiului, (sub)categoriei estetice a bizarului – ar fi trebuit, de asemenea, exclusă din subciclu, pentru simplul motiv că își găsește locul firesc în alt subiclu epic cezarpetrescian – și anume, în Război și pace: nu este, oare, psihicul personajului marcat drastic tocmai de antiteza „măreție în vreme de Război”/„decădere în vreme de pace”?…
Despre operele aparținând categoriei estetice a macabrului, incluse/excluse din Fantasticul interior, precum și despre operele aparținând chiar categoriei estetice a fantasticului, pe care, însă, Cz. Petrescu nu le-a inclus în subciclu, veți afla opiniile noastre în viitorul apropiat.
(Continuarea în numărul următor)