de Ștefan Bolea
I
visez la o cloacă de fier
născătoare de viermi
un parasolar la umbra căruia tancul adapă
tihnit
viață fără limite
și moarte fără limita vieții
bufonul ascute falusul pe grumazul pufos al profetului
iar acele din orbitele țarului cad lichefiate
II
I have enough tears to send a rocket from the Moon to Venus
and enough spite to hang it on the rings of Saturn
III
lacrimi de marmură
în palatul de cleștar
inimi de ambră
pe masa de tâmplar
iertare, chiar și pentru mine
chiar și pentru tonți
scoți limba
din V eliberezi săgeata
care-l mutilează pe anti-patriarh
tipăriți bancnote
nerone vă mulțumesc
IV
lacrimi feline
În templul desecrat
lacrimi de flamă
în domul blestemat
iertare, chiar și pentru privighetori
muști mărul
dar himalaia de azi e pampasul de ieri
odium humani generis
asinul mușcă nada de gambă
V
lacrimi cabaline
în marea de plumb
binge eat my tears
cross it back and forth
iertare, chiar și pentru rechini
să vă înecați în supă
dorsala respectuos vă urez
muști caria
caria mușcă înapoi
cain abel mircea baiazid adam tamerlan