Ventricule: poeme de Ladislau Voutcaris
La abator la abator, ne facem loc în sânge am crescut putreziți prin stafii mărunte și noi măruntaie, la abator ne sprijinim lipsa ne lipim ca țesutul adipos de mușchi de ceilalți mușchi: miroseai a sânge proaspăt când ți-am sărutat mâinile, la abator.