[Ana-Maria Negrilă, Stăpânul umbrelor: Trezirea, Ed. Crux Publishing, 2020]
(Studii fantastice)
de Oliviu Crâznic
Ana-Maria Negrilă (n. 1972) este scriitoare multiplu premiată, antologatoare, traducătoare, publicistă (a publicat critică literar-artistică, precum și articole științifice, în țară și peste hotare). Ocazional, jurizează concursuri literare, susține prelegeri universitare pe teme beletristice sau predă arta și știința scrisului în cadrul unor ateliere de scriere creativă. Deține titlul de doctor în Literatură veche.
A publicat volumele: Orașul ascuns (2005); Împăratul ghețurilor (2006; 2018; Jégcsászár, 2019, Ungaria); Stelarium: Regatul sufletelor pierdute (2016); Stelarium: Ascensiunea stelară (2016); Stelarium: Agenții haosului (2019).
Raportat la teoria literară, Stăpânul umbrelor aparține stilului funcţional beletristic, curentului literar transumanist, categoriei estetice a fantasticului, genului literar epic, speciei literare (din punct de vedere formal, respectiv tematic) a romanului (în mai multe volume, Trezirea fiind primul dintre acestea) neofantastic, subspeciei literare a neofantasticului întunecat [futurist; de altfel, mai multe indicii presărate în text de către autoare plasează Stăpânul umbrelor în ciclul epic Stelarium, într-un decor din viitorul îndepărtat în care, de data aceasta, își găsește loc și magia].
Din punct de vedere al literaturii comparate, opera literară pe care o analizăm aici se apropie, prin exotismul aproape parnasianist care o străbate (și, putem spune, chiar o definește), mai mult de creațiile Ursulei K. Le Guin (ciclul epic Earthsea, 1964-2018) ori de unele scrieri ale lui Michael A. Stackpole (Age of Discovery, 2005-2007), decât de fantasticul întunecat „occidentalist” (inspirat de Europa Medievală) publicat de autori precum George R.R. Martin ori Joe Abercrombie.
Subiectul operei se țese pe trei planuri narative paralele, care se întretaie în finalul volumului (prefigurând o coliziune în volumul al doilea).
Primul dintre acestea urmărește destinul unui „mediator” (un tânăr cu capacități paranormale, antrenat de profesori speciali), supraviețuitor al unui masacru politic și împins (prin diferite mijloace) să salveze o „domniță (mai mult sau mai puțin) în primejdie” din sânul familiei autoritare și de sub amenințarea indirectă a unor creaturi asemănătoare dragonilor ori zmeilor.
Cel de al doilea plan, siamez primului, îl are în centru pe tovarășul (anti)eroului, „mediator” la rândul său (tinerii au fost despărțiți prin forța împrejurărilor), favorit al unui prinț căruia i-a salvat viața și forțat, și el, să joace un rol neplăcut și nedorit în pânza de păianjen a luptei pentru putere.
Observăm, în aceste două planuri narative, reluarea (sub noi forme) unor motive literare dragi autoarei, cum ar fi energia planetară, manipularea psihică, artele marțiale ori jertfa/jertfirea pentru un scop înalt.
Cel de al treilea plan narativ din structura Stăpânului umbrelor este semnificativ diferit (și ni se pare cel mai bun): un tânăr oștean obsedat să își răzbune tatăl adoptiv asasinat în plină stradă este abordat de o „nomenclatoare” (magiciană) și de duhul unei tinere ucise care îi promit ajutorul – dar ajutorul are un preț care se plătește în umbră…
Deloc surprinzător, Ana-Maria Negrilă rămâne aceeași romancieră remarcabilă și în afara zonei (strict) științifico-fantastice în care era obișnuită să exceleze, creând, din nou, personaje vii și complexe, intrigi alambicate dar verosimile, decoruri stranii și luxuriante și dialoguri pline de spirit. Spunem „deloc surprinzător”, deoarece autoarea o surclasa (din punct de vedere calitativ), fără efort, încă din 2001, în aria „dark fantasy”, pe Anne Rice, oferind scriitoarei de peste Ocean o replică imposibil de contracarat în privința cronicilor vampirești: memorabila nuvelă Cântecul zorilor.
Mulți scriitori români își încearcă, în ultima vreme, condeiul cu literatura extraordinarului; puțini sunt însă aceia care și reușesc să capteze (și să păstreze pe termen lung) atenția publicului cititor, așa cum reușește Ana-Maria Negrilă.
Rămânem, așadar, în așteptarea unui al doilea volum din Stăpânul umbrelor, a unui anunțat roman istorico-fantastic și – de ce nu?… – a unui roman ciberSF care să încununeze prozele scurte semnate de autoare, de-a lungul timpului, în cadrul respectivei subspecii literare.
*
Despre autorul rubricii:
OLIVIU CRÂZNIC (n. 1978; părinții: Oliviu, prof. evidențiat gr. I Lb. și lit. română, distins cu diploma de onoare „Creativitate și eficiență”, și Dorothea, prof. gr. I Lb. și lit. română; studii: licențiat în „Științe juridice”, specializarea „Drept”, cu lucrarea de diplomă intitulată Particularități tactice privind confruntarea dintre inculpat și persoana vătămată, susținută la disciplina „Criminalistică”, și absolvent al unui curs de formare a mediatorilor) este scriitor (prozator și poet), traducător literar, antologist, critic literar, conferențiar şi consilier juridic (membru al Ordinului Consilierilor Juridici din România și al Colegiului Consilierilor Juridici București). În 2010, a publicat romanul gotic …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (Ed. Vremea). Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție Ceasul fantasmelor, Ed. Crux Publishing, 2015), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, inclusiv un premiu acordat de Societatea Europeană de Science Fiction. A fost publicat în diverse antologii şi reviste alături de nume importante ale literaturii universale contemporane (G.R.R. Martin) sau clasice (A.C. Doyle, R.E. Howard, R. Kipling, H.P. Lovecraft, G. de Maupassant, Saki). Apare menționat în monumentala The Encyclopedia of Science Fiction (ed. J. Clute, P. Nicholls), iar operele lui fac obiectul unor studii de specialitate (publicate inclusiv în volume apărute sub egida Fac. de Lit. din varii centre universitare): Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel (dr. dr. Șt. Bolea), Hero and Villain in Hôtel Transylvania and in Crâznic’s Nightmare (dr. E. Atudosiei) ori masterate: Oliviu Crâznic, … și la sfârșit a mai rămas coșmarul (M. Vlatković, Vampirul balcanic p. 35-42, Univ. din Zagreb, Fac. de Ştiinţe Sociale și Umaniste). Apare, ca personaj, în nuveleta Ispășirea, scrisă de prof. doc. C. Mitoceanu. Cronicile de carte, articolele şi studiile sale de teorie şi istorie literară sunt apreciate pe scară largă – unele dintre acestea fiind publicate şi peste graniţă, ceea ce i-a conferit statutul de membru al organizației scriitoricești și artistice Imagicopter: The Author/Artist Cooperative (2012-2017). În România, a fost invitat, în mai multe rânduri, să vorbească studenților Fac. de Lb. și Lit. Străine a Univ. din București (prelegerea Literatura gotică și romantismul întunecat american. Sec. al XIX-lea: Hawthorne, Melville, Poe și moștenirea lor culturală) ori studenților Fac. de Lb. și Lit. Străine a Univ. Creștine „Dimitrie Cantemir” (prelegerea Lumi ficționale în literatura modernă, în colaborare cu conf. univ. dr. A.M. Negrilă), a jurizat (împreună cu conf. univ. dr. A.M. Negrilă) Concursul de creație literară pentru elevi, studenți și masteranzi: Proză scurtă organizat de Fac. de Lb. și Lit. Străine a Univ. Creștine „Dimitrie Cantemir” (ed. I-III, 2018-2020), a participat la sesiunea științifică a Academiei Române – Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei, cu comunicarea Literatura științifico-fantastică și căutarea (modelarea?) viitorului, fiind prezent, cu studiul Teoria colapsului civilizației în literatura anticipativă de avertisment, și în NOEMA (revistă a Academiei Române). A participat, în calitate de moderator al serii dedicate literaturii SF, la cea de a VII-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la București și, în calitate de invitat al „Casei Fantasy” (moderator: D. Doboș), la cea de a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași. A participat, în calitate de invitat, în repetate rânduri, la emisiuni culturale televizate sau radiodifuzate. În prezent, colaborează cu revistele culturale EgoPHobia (în paginile căreia deține rubrica Studii fantastice) și Apostrof (revistă a Uniunii Scriitorilor). Pagină virtuală oficială: Facebook: Oliviu Craznic (https://www.facebook.com/oliviucraznicofficialpage). Blog oficial: Goodreads: Oliviu Crâznic`s Blog (https://www.goodreads.com/author/show/4939353.Oliviu_Craznic/blog).
„Oliviu Crâznic chiar este un romantic, un personaj coborât efectiv din propria-i operă extraordinară și spectaculoasă, melanj de Baudelaire, Edgar Allan Poe și Walter Scott, sub ochii necruțători ai lui Bram Stoker și H.P. Lovecraft. Citiți-i romanul și povestirile și o să înțelegeți imediat la ce mă refer!” (Șt. Ghidoveanu, realizatorul emisiunii Radio România Cultural Exploratorii lumii de mâine, în Galileo Online, nov. 2012)