(Studii fantastice)
de Oliviu Crâznic
Ana-Maria Negrilă (n. 1972) este scriitoare multiplu premiată, antologatoare, traducătoare, publicistă (a publicat critică literar-artistică, precum și articole științifice, în țară și peste hotare). Ocazional, ține prelegeri vizând teoria, dar și practica beletristicii, sau jurizează concursuri literare.
S-a remarcat pe plan național (prin calitatea și complexitatea scriiturii, comparabile cu ale unor faimoși autori occidentali), în primul rând, ca autoare de literatură științifico-fantastică, îmbinând, într-un mod reușit, ciberSF-ul, bioSF-ul (cu pronunțată componentă ecoSF) și paraSF-ul (atingând, totodată, prin acesta din urmă, granița neofantasticului, pe care urma să o traverseze, de altfel, în mod hotărât, odată cu lansarea Stăpânului umbrelor).
Despre majoritatea creațiilor sale am scris deja – a se vedea:
– Împăratul ghețurilor (Ed. Diasfera, 2006; Ed. Crux Publishing, 2018, ediție revizuită; Jégcsászár, Ed. Metropolis Media – Ungaria, 2019);
– Stelarium: Regatul sufletelor pierdute; Stelarium: Ascensiunea stelară; Stelarium: Agenții haosului (Ed. Crux Publishing, 2016-2019);
– Stăpânul umbrelor: Trezirea (Ed. Crux Publishing, 2020).
Trebuie menționată aici și o altă operă literară importantă a autoarei, lansată (relativ) recent (în anul 2021, la Ed. Hyperliteratura) și având o cu totul altă factură: Cele patru oglinzi ale adevărului deschide o altfel de „saga”, tot fantastică (virând înspre ocultism), însă ancorată puternic în realitatea istorică (a Evului Mediu Târziu) documentată cu seriozitate și migală științifice și utilizată drept decor al unei călătorii inițiatice. Excepționala hartă a târgului Sucevei în veacul al XV-lea, întocmită (special pentru Cele patru …) de reputatul artist grafician Ionuț Bănuță, completează în mod fericit tabloul de epocă.
Stăpânul umbrelor: Zorii războiului (Ed. Crux Publishing, 2023) continuă, în mod firesc, intriga Trezirii, oferindu-i și un deznodământ adecvat. Se închide, astfel, ciclul epic Stelarium, căruia Stăpânul … îi aparține chiar dacă ne prezintă un „viitor al viitorului” – transumanist (doar câteva personaje sunt oameni obișnuiți, lipsiți de capacități paranormale), întunecat (antieroii abundă) și vădit neofantastic (supranaturalul făcându-și loc printre ruinele coloniilor stelare care marcaseră, „cândva”, culmea progresului științific al omenirii și din care au rămas, „astăzi”, doar … umbre).
Coliziunea planurilor narative prefigurată în Trezirea se petrece în Zori (concret, încă din primele capitole). Câțiva „mediatori” (antrenați să utilizeze deosebite puteri psihice), o bătrână „nomenclatoare” (magiciană), o tânără regină în trupul căreia sălășluiește și un suflet străin, un oștean dornic de răzbunare ajutat de sufletul unei fete moarte și o creatură asemănătoare dragonilor își unesc forțele (vrând-nevrând) împotriva unor ființe malefice străvechi și stelare, care l-au răpit pe Rege și care folosesc după bunul plac, în încercarea de a dobândi puterea absolută, trupurile oamenilor vii.
După cum am semnalat și cu altă ocazie, din punct de vedere al literaturii comparate, putem asocia Stăpânul umbrelor creațiilor semnate de U.K. Le Guin (ciclul epic Lumea Mării; Earthsea, 1964-2018) – printre alte motive, datorită exotismului decorului imaginat (un decor aproape parnasianist, inspirat de geografia, de istoria și de cultura Orientului) și datorită preocupării pentru ecologie care răzbate din text – ori de M.A. Stackpole (Epoca Descoperirilor; The Age of Discovery, 2005-2007). Prin antieroismul personajelor principale (care – cu mici excepții – nu ezită să acționeze, la nevoie, dincolo de morală), se apropie, într-o oarecare măsură, și de ciclul epic Prima Lege (The First Law, 2006-prezent), semnat de J. Abercrombie.
Suntem convinși că, îndreptându-și atenția spre Ana-Maria Negrilă, admiratorii scriitorilor sus-menționați nu vor avea nimic de regretat.