Literatura fantastică românească: Premiile anului 2011

(ghidul cititorului de fantastic [1])

de Oliviu Crâznic
 
click here for the English version

Începând cu acest număr, vom dedica o serie de articole literaturii fantastice româneşti, încercând, prin acestea, să atragem atenţia publicului asupra faptului că iubitorii unor genuri precum SF, fantasy sau horror nu trebuie neapărat să îşi întoarcă privirile peste graniţe, sau nu numai într-acolo, deoarece avem şi noi nume şi scrieri valoroase, care pot rivaliza lejer cu cele străine – bineînţeles dacă le dăm o şansă şi le citim. Şi, poate, dacă le şi promovăm un pic.

 

Vom începe, aşadar, cu semnalarea unor opere premiate în anul 2011, deoarece premiile, chiar atunci când sunt controversate, oferă cel puţin o idee generală asupra a ceea ce se întâmplă într-un domeniu anume. Atât timp cât premiile nu sunt privite ca şi un criteriu exclusiv, ele pot reprezenta un indicator util pentru cititorul de literatură fantastică.
 

Premiile VLADIMIR COLIN pentru volume publicate în perioada 2008-2010. Premiul pentru Roman a fost acordat lui Sebastian A. Corn, pentru Vindecătorul (2008); aş dori să menţionez aici că Sebastian Corn este un scriitor total, şi că operele sale pot rivaliza oricând cu cele ale maeştrilor internaţionali ai genului. În ceea ce mă priveşte, consider romanul său, Imperiul Marelui Graal, a fi un competitor demn pentru Dune al lui Frank Herbert. Premiul pentru Proză scurtă a revenit lui Silviu Genescu, pentru Rock me Adolf, Adolf, Adolf (2008), iar Premiul pentru Proză scurtă fantastică a fost acordat lui Doru Stoica, pentru Între bariere (2010). Pentru Non-Ficţiune au fost premiaţi Dodo Niţă şi Alexandru Ciubotariu – Istoria benzii desenate româneşti 1891-2010 (2010).
 

Premiile GALILEO. Premiul pentru Cel mai bun volum publicat în 2010: Oliviu Crâznic – …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (roman gothic). Premiul pentru Cea mai bună proză scurtă publicată în 2010: Costi Gurgu – Îngeri şi molii (publicată în nr. 2 al revistei Galileo Science Fiction&Fantasy). Şi aici trebuie menţionat faptul că scriitorul român Costi Gurgu, insuficient cunoscut la noi în afara comunităţii SF&F, este un scriitor apreciat în Canada, fiind publicat inclusiv în Ages Of Wonder. Printre realizările sale deosebite, menţionez romanul Reţetarium, pe care fanii lui G.R.R. Martin sunt sigur că îl vor adora, şi povestirile dedicate vampirului dac Cotys (un rival serios al lui Lestat) – Hotelul Sfinţilor şi Sămânţă pripită. Premiul Galileo pentru întreaga operă a fost acordat legendarului George Anania.
 

Premiile ION HOBANA. Cartea anului 2010 în genul SF: Cristian-Mihail Teodorescu – S.F. Doi; Cartea anului 2010 în genul Fantasy: Liviu Radu – Lumea lui Waldemar; Premiul pentru întreaga activitate literară: Mircea Opriţă; Premiul „Speranţa anului” acordat unui autor debutant sau la început de carieră, având vârsta sub 35 de ani: Bogdan Cătălin Mereuţă – Luptătorii virtuali. Înainte de a trece mai departe, pentru cei care nu ştiu: Liviu Radu este unul dintre cei mai apreciaţi şi mai prolifici scriitori contemporani de literatură fantastică, romanul său Opţiunea fiind, în opinia mea, unul dintre cele mai bune scrise vreodată la noi în ţară sau peste graniţă; numeroase alte realizări notabile ale Maestrului poveştilor pot fi găsite în multele sale volume, fie ele de proză scurtă sau romane; Mircea Opriţă este, la rândul său, un scriitor (şi un critic) de talie internaţională, volume ca Semnul licornului sau Povestiri de duminică reprezentând repere incontestabile în literatura de calitate.
 

Premiile ARSFAN pentru anul 2010. Cel mai bun volum de proză SF, Ex Aequo: Cristian Mihail Teodorescu – S.F. Doi, Adrian Buzdugan – Capela excomunicaţilor; Cea mai bună povestire SF, Ex Aequo: Silviu Genescu – Cetăţeanul Wells (publicată în antologia Pangaia), Marian Truţă – Cumania 2010 (publicată în nr. 2 al revistei Galileo Science Fiction&Fantasy); Cel mai bun text critic SF: Mircea Opriţă – Despre distincţiile anticipaţiei româneşti (publicat în Biblioteca Nova); Cel mai bun debut SF: Dragoş Merişca – Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu; Cea mai bună bandă desenată: Jup (Lucian Amarii) – SuperCostel şi Confreria pisicilor negre; Cel mai bun film SF de scurt metraj: Adrian Chifu – Dystobiotics Worlds. Remarcăm printre premiaţi, pe lângă maestrul Mircea Opriţă despre care am spus câte ceva mai sus, şi pe Marian Truţă, un scriitor redutabil, admirat de către public, critică dar şi de către confraţii săi: volumul Vremea renunţării este considerat de bază în istoria SF&F contemporană românească.
 

Premiile EUROCON. Singurul premiu obţinut de Româniala Eurocon (Convenţia Europeană de Science-Fiction şi Fantasy) a fost Encouragement Award, care a revenit Ştefanei Czeller, o tânără autoare a cărei carieră se poate deja numi fulminantă.
 

Alte premii. Adrian Buzdugan a mai primit, pentru Capela excomunicaţilor, Premiul pentru debut al ASOCIAŢIEI SCRIITORILOR DIN BUCUREŞTI şi Premiul pentru debut al revistei LUCEAFĂRUL DE DIMINEAŢĂ.
 

Oliviu Crâznic a mai primit Premiul PROLITERATURA 2011 pentru Cel mai interesant roman: acelaşi gothic …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul, scris ca o replică românească la operele cu vampiri (clasice sau moderne) de peste hotare. Ladislau Daradici a obţinut Premiul pentru proză scurtă al UNIUNII SCRIITORILOR – FILIALA ALBA-HUNEDOARA, pentru volumul Maria, viaţa ta e o flacără (2010).
 

În sfârşit, Alexandru Ioan Despina a obţinut a doua menţiune la secţiunea Proză a Concursului naţional de literatură AGATHA GRIGORESCU BACOVIA, Premiul III la Concursul Naţional de Proză MIHAIL SADOVEANU şi Premiul I la secţiunea Proză a Concursului Naţional de Literatură MOŞTENIREA VĂCĂREŞTILOR. Alexandru Ioan Despina se mai remarcă în peisajul fantastic autohton şi prin rubricile sale de analiză literară a povestirilor apărute on-line în revistele de specialitate.
 

Consider că mai trebuie menţionat Florin Pîtea, care a obţinut titlul de DOCTOR ÎN FILOLOGIE ENGLEZĂ cu o teză despre literatura cyberpunk, Art Wasn’t Quite Crime – The Context, Themes and Consequences of (Post)Cyberpunk Fiction (publicată în 2010). De altfel, Florin Pîtea este un cunoscut scriitor de cyberpunk, romanul său Gangland numărându-se, fără îndoială, printre realizările notabile ale genului.
 

După cum se poate, cred, observa din cele de mai sus, literatura română contemporană oferă celor interesaţi romane şi povestiri demne de luat în seamă. În articolele viitoare, vom aduce în atenţia cititorilor şi alte nume, şi alte opere, sperând să vă trezim interesul pentru ceea ce se întâmplă la noi în ţară. Căci merită.