[interviu cu Şerban Andrei Mazilu]
de Ştefan Bolea
click here for the English version
1. Te situezi în avangarda unei generaţii care va întoarce, după toate probabilităţile, spatele limbii române. Ce câştigi şi ce pierzi?
Sper din suflet ca nu crezi asta. Ma deranjeaza enorm faptul ca, pana si la evenimentul din data de 9 februarie – asa-zisa lansare, care a fost mai mult o prezentare, fiindca Crux nu se publica in Romania – lucrurile s-au interpretat gresit. Nu intorc spatele literaturii romane si nu cred ca engleza este mai buna decat romana. Multi nu inteleg… sau, mai bine zis, nu vor sa inteleaga ca anumite lucruri suna mai bine in engleza. Asa cum multe altele suna excelent in limba noastra. Asta este unul din motivele pentru care am decis sa public direct in engleza, in loc sa astept succesul pe plan local si, eventual, oferta de a publica afara. Al doilea motiv, si cel mai important, este ca imi doresc sa traiesc din scris. Daca as fi inceput aici (asa cum planuiam in urma cu cinci ani), nu mi-as putea permite sa ma dedic literaturii 100%. Un success in S.U.A. ar insemna enorm, iar sansele sa fiu citit acolo sunt mult mai mari decat in Romania. Sa fim realisti: publicul roman este dureros de mic. Crede-ma ca, daca voi ajunge in acel punct, in care sa-mi las meseria de ofiter de marina fiindca voi castiga destul din scris, voi publica si carti in tara, scrise in romana.
[© Andrei Voica]
2. Cioran credea că îţi schimbi identitatea odată cu limba. Ai fi un alt autor în limba română?
Eu am inceput sa scriu in romana. Este baza, este ceea ce ma contureaza nu numai ca scriitor, ci defineste natura mea ca individ. Ai crede ca scriitura se invata si ca este un element care afecteaza sau nu un anumit om; in realitate, cu totii avem potentialul sa facem anumite lucruri. Poate tu ai fi un pompier excelent, dar nu stii asta fiindca nu ai incercat niciodata aceasta meserie. Eu am avut norocul sa ma intersectez cu scrisul si ceea ce exista deja in mine a iesit la suprafata. Sunt convins ca Cioran se referea la identitatea cetateanului, nu la caracterul nostru. Traind intr-un alt mediu mi-ar afecta, intr-adevar, personalitatea. Dar scrisul in alta limba? Nu, nu cred ca m-a transformat in altcineva.
3. Opţiunea pentru limba engleză este mentală sau afectivă? Eşti legat sufleteşte de engleză sau pur şi simplu vrei să cucereşti o piaţă mai mare?
Cum am spus si la inceput, raspunsul implica ambele variante. Mi s-a zis ca genul pe care l-am abordat este Dark Fantasy, un stil care, in momentul traducerii, isi pierde din farmec. Cum ziceam, sunt lucruri care suna mai bine in engleza. In acelasi timp, imi doresc si un public mai extins, dar nu exclud piata romaneasca.
4. Cum se împacă profesia cu vocaţia? Ai timp de creaţie pe mare?
Sincer sa fiu, scriu mult mai mult cand sunt pe mare. Nu stiu, probabil mediul imi influenteaza procesul creativ. Sau faptul ca sunt mai inspirat cand sunt epuizat – fiindca este o meserie cu adevarat solicitanta. Scrisul si navigatia nu au nimic in comun, dar timp reusesc sa-mi fac, chiar daca trebuie sa dorm mai putin. E ca intr-o casnicie: daca iubesti cu adevarat, iti faci intotdeauna timp.
5. Eliade visa în româneşte. În ce limbă visezi?
Nu visez intr-o anumita limba, ci in imagini. Gandesc in imagini si tocmai de aceea sunt atat de vizual in exprimare. Stapanesc bine ambele limbi si, de multe ori, se imbina si ma ajuta sa scriu cu usurinta. Dar ceea ce vad sunt imagini. Le traduc in cuvinte si asa apar lucruri minunate.
6. Mărturisesc că abia aştept să citesc romanul tău. Care sunt influenţele tale? Dar autorii dragi?
Am mai fost intrebat despre influente, iar majoritatea se refereau la autori. Adevarul e ca nu am fost inspirat de nici un scriitor in mod special. Sigur, sunt multi cei pe care ii admir, dar incerc sa fiu original si sa nu ma las influentat de nimeni. Exista totusi o mica dar puternica legatura cu Terry Pratchett in sensul ca, de multe ori, imi plasez personajele in situatii comice. Dar adevaratele lucruri care ma inspira se afla in filme si in jocuri. Ma refer la acele mici detalii pe care majoritatea nu le baga in seama pentru mai mult de 3 secunde. De exemplu, in „The Watch” exista o scena in care Ben Stiller trage cu doua pistoale, in timp ce cauta adapost. Scena se vrea a fi comica, dar mie mi s-a parut un moment excelent care inspira actiune, nu umor. Nu as copia-o, dar recunosc ca ma inspira sa scriu ceva similar.
7. Povestea succesului tău inspiră. Ai transgresat un sistem editorial, viciat în profunzime care, în general, este lipsit de respect pentru un tânăr talentat. „Să sugrumăm fiecare geniu în faşă”, ar intona dostoievskian mulţi dintre dinozaurii obosiţi. Care este mesajul tău pentru cei care doresc să-ţi calce pe urme?
Iar o sa par arogant… Eu cunosc limba engleza FOARTE bine. Multi cred acelasi lucru despre ei insisi si se inseala. Nu este de ajuns sa vorbesti bine o limba straina; este necesara o familiarizare cu exprimarea artistica in acea limba, o intelegere a sensurilor unor expresii care, traduse ad-literam, ar baga in ceata un roman. Uite, de exemplu, expresia „five o’clock shadow” care, tradusa exact asa cum suna, ar fi „umbra de la ora cinci”, cand, de fapt, se refera la acea urma de barba care iti apare pe fata dupa-amiaza, dupa ce te-ai barbierit in dimineata respectiva. Dar fiindca ai amintit de sistem, ce spui tu este valabil in tot ce tine de inovatie in Romania, de la pictorul avangardist pana la sistemul de educatie. Eu am sarit intentionat peste sistem fiindca stiam de ce ma voi lovi. Am lucrat in presa, am prieteni in lumea muzicii si imi castig existenta ca ofiter de marina – peste tot exista sabotaj fiindca putini sunt cei care te vor sustine si iti vor incuraja potentialul. Dar acei putini exista. Sfatul meu? Sa-i caute pe acei putini, sa-i convinga si sa nu renunte la ceea ce-si doresc. Un lucru e sigur: pe cont propriu este IMPOSIBIL sa razbesti.
8. Va fi tradusă în română cartea ta? Dar în alte limbi?
Nu stiu. Acest lucru nu era in plan. Nu a fost ceva la care sa ma gandesc sau sa-mi doresc in mod special. Cred ca mi-ar placea, ba chiar m-as simti onorat ca am scris ceva ce merita tradus. Dar, cum spuneam, mi-e teama ca acel ceva, ce face Crux sa fie atat de special in engleza, sa nu se piarda in traducere. Sunt oarecum presat in momentul de fata cu aceasta intrebare. Nu stiu inca… Dar sunt convins ca vei afla daca acest lucru se va intampla.
9. Va fi disponibil „fizic” romanul tău în România sau doar sub formă de e-book?
Cartea este disponibila in ambele variante. Nu ai nevoie decat de un calculator si acces la internet. Crux poate fi cumparat direct in format e-book sau, daca il vrei in format paperback, vine prin posta destul de rapid. In momentul de fata, se gaseste pe toate site-urile specializate.
10. Vei naviga şi spre alte genuri literare sau o să rămâi la proză? Ai în proiect un roman non-fantasy sau o carte de nonficţiune?
„Crux” este doar prima carte din seria „The Angellove Society”, care include sase carti (doua trilogii). Exista un proiect pe care l-am inceput in perioada in care ma apucasem de „Crux” – un roman politist / mistery, dar nu stiu daca voi avea timp de el in perioada urmatoare. In schimb, eu si Andrei Marc, desenatorul copertii, avem un proiect de graphic novel care va incepe in toamna, daca el va fi admis la Universitatea de Arte din Bucuresti. Am lucra in acelasi oras, fiindca el e inca la liceu, in Oradea, si cred ca ar iesi ceva cu adevarat fantastic.
11. De curând ai lansat cartea la Bucureşti. Vei avea o lansare şi în State?
Nu a fost o lansare, ci o prezentare. Am vrut sa fac ceva special, inedit, si am reusit. Din pacate, eu si Deea (agentul meu) am avut proasta inspiratie sa numim evenimentul „lansare”. Asta implica colaborarea cu o editura, un contract si „Crux” disponibil pe rafturile librariilor romanesti, cand, in realitate, a fost vorba de sarbatorirea aparitiei cartii world-wide si, pentru cei care ma stiu mai bine, faptul ca impineam 30 de ani peste doua zile. A fost proiectat un trailer (chestie care nu s-a facut pana acum pentru nici o carte la noi in tara), un mesaj de la editura noastra din State si s-au impartit cateva carti tiparite cu ajutorul lui Horia Ursu (Millenium), dar NU a fost o lansare. Nici in America nu s-a intamplat un astfel de eveniment si nici nu este programat; o lansare fara autor ar fi o miscare proasta de P.R. Compensam cu promovare, in special recenziile care, pana acum, au fost foarte bune. Patru stele din cinci este ceva si ma bucura enorm ca romanul a fost primit atat de bine. Ma intristeaza totusi faptul ca bloggerii romani, care au participat la asa-zisa lansare in Romania, nu au inteles despre ce era vorba si au ramas cu impresia ca nu am vrut decat sa zic lumii cat de tare sunt eu…
12. Ai beneficiat de o colaborare cu un editor sau prima versiune a manuscrisului s-a dovedit ireproşabilă?
„Crux” a trecut pe la cel putin o duzina de edituri, din cate stiu eu. Probabil Deea ti-ar putea zice mai multe, dar ceea ce stiu sigur este ca nu a fost refuzat nicaieri. NOI am fost cei care ne-am selectat editura si am ales WheelMan Press fiindca au stipulat in contract ca se obliga sa ne gaseasca o colaborare cu producatorii de filme. Ma bucur ca i-am ales fiindca si Tom, si Greg, cei doi manageri de la WheelMan sunt niste oameni extraordinari, niste profesionisti, iar asta era ceea ce ne doream. Versiunea finala a manuscrisului suferise cateva modificari in urma analizei pe text si corecturii speciale la care a fost supusa – trecuse prin mainile celor de la Allwrite Publishing, cu scopul de a afla ce e bine si ce nu, si in urma feedback-ului primit de la ei, am modificat ce era de modificat. Ceea ce a ajuns la edituri poate fi considerat, intr-adevar, ireprosabil, din punctul meu de vedere.
13. Previzualizezi un film sau un serial bazat pe viitoarea trilogie? Ai dori să semnezi în acest caz scenariul?
As prefera un film cu un buget generos. „Crux” prezinta niste imagini superbe (asta vei vedea si tu) si niste personaje fantastice, iar asta merita atentia necesara. Un serial s-ar putea face pentru seria „The Angellove Society” si chiar ne gandim sa creem asa ceva printr-o serie de povesti. Probabil in viitorul apropiat… Da, as fi onorat si fericit sa transform cartea, seria, conceptele, intr-un serial sau film. Nu stiu daca as semna scenariul, dar cu siguranta as prelua un post de consultant. Nimic din ce priveste acest proiect nu a scapat fara a fi aprobat mai intai de mine – nu as accepta sa nu am un cuvant de spus in ceea ce priveste creatia mea nici un cazul unei realizari cinematografice.
14. Ai modele dintre scriitori români de anticipaţie?
Nu. Imi pare rau, dar nu. Sunt convins ca exista potential, dar, asa cum am mai zis, nu cred ca SF&F poate fi tratat cu seriozitate atunci cand este scris in romana. Pur si simplu nu imi suna la fel de bine. Nu sunt anti-nationalist, dar, pentru mine, e ca si cum ai vedea un politist facand balet in intersectie. Nu se potriveste. Sau poate nu am citit eu ce trebuie…
15. Ce alegi între glorie şi excelenţă?
Ma amuza intrebarea. Scriu in engleza tocmai fiindca nu cred ca se exclud neaparat reciproc. Noi, romanii, avem prostul obicei sa ne omoram cu pietre valorile, ca apoi sa-i recunoastem post-mortem. Sunt idealist, dar nu atat de idealist incat sa ma multumesc cu recunoasterea, in timp ce nu-mi permit o cafea. Le vreau pe amandoua, iar daca asta implica gloria inaintea excelentei, atunci asa sa fie. Prefer sa imi castig o pozitie importanta, iar apoi este timp si pentru excelenta. Daca voi avea destul succes, planuiesc sa investesc mult in acte de caritate, in care sa ma implic personal. Iti dau un exemplu! Eu am fost participat si la ceea ce s-a intamplat acum doi ani cu caii de la Letea; am facut Constanta-Urleasca-Bucuresti si retur de o mie de ori si m-am zbatut cat am putut pentru a ajuta acele animale. Din pacate, rezultatul a fost infim. Cu fondurile necesare si pozitia din care as putea avea un impact mai mare, nu as ezita sa ma implic in astfel de evenimente si sa actionez pentru a preveni situatii de acest fel.
Ştefan Bolea
2 thoughts on ““Gândesc în imagini””