articole

Trebuie să plictisească critica literară?

(minDisecţii) de iQ666   Răsfoiesc și citesc selectiv reviste literare de ani de zile, iar într-o vreme mă apucasem să le citesc în întregime. Nu din vreo pasiune bruscă. Credeam că o să înțeleg mai bine literatura și o să descopăr cărți interesante pe care altfel poate că le-aș fi ignorat. Că versurile publicate prin […]

Grajdofilia nu salvează pe nimeni

(cronica nihilistei) de Cristina Nemerovschi (Morgothya)   De câțiva ani buni, mă apucă o foarte puternică și inevitabilă scârbă pe la sfârșitul lui noiembrie, când știu că se apropie 1 Decembrie. Dacă lucrurile la care românii excelează ar putea fi cu indulgență numărate pe degetele de la o mână, „patriotismul” artificial și deșănțat este unul […]

Artificii

(minDisecţii) de iQ666    Solistul clujean care evoluează pe scenă sub numele de Dudu Isabel a participat la Vocea României și după prima apariție la televizor a fost proclamat mare favorit. Presa locală napocană, care nu l-a prea băgat în seamă în cei peste cincisprezece ani de când cântă el rock și metal, cu trupe […]

Pe un ton neiertător despre… sinucigași. După legi proprii sau după legile altora?

de Mihaela Rotaru   Din ceea ce ne oferă terenul, am remarcat o sensibilitate aparte la subiectul moartea, și aceasta indiferent de zona supusă cercetării (ne referim îndeosebi la partea de nord, nord-vest a Transilvaniei asupra căreia am zăbovit). În cadrul acestei ample problematici, un loc deosebit îl ocupă rânduiala privind înmormântarea sinucigașilor, aspect pe […]

Toleranța, intolerantă încă din definiție

(disecții altruiste) de Final Zero     Chiar și definițiile toleranței conțin, intrinsec, intoleranță. Pentru că raportează privitorul superior la ceva față de care tot acesta se percepe a fi tolerant.   Definiția mea a toleranței ar fi puțintel altfel. Acceptarea a ceva e veridică doar și doar atunci când individul se poate pune în […]

Sfârșitul pământean și ultimul lăcaș – simboluri plurivalente

de Mihaela Rotaru   Depunerea rituală a unor obiecte în sicriu afirmă credinţa oamenilor în postexistenţă şi presupune atribuirea unor semnificaţii, a unei încărcături simbolice drumului pe care îl are de parcurs sufletul, gesturi cu totul străine – unele – de dogma creştină. Rânduiala Bisericii consideră că „practica de a lipi pe crucea din mâna […]

Ce mai rămâne

(egoZaur) de Sorin-Mihai Grad   Am renunțat la multe dintre obiectele care au fost cândva importante pentru mine, uneori chiar fără să-mi dau seama. Colecțiile mele de ziare de sport pentru care lăsam uneori bacșiș vânzătoarelor și pentru care am ajuns chiar să pichetez chioșcurile de presă la ora la care venea mașina cu marfă […]

Cât de mult te implici și de ce

(cronica nihilistei) de Cristina Nemerovschi (Morgothya)   Nu-mi plac prea mult artiștii care se izolează total, programatic, de tot ceea ce se întâmplă în jurul lor. Cu un aer autosuficient, care vrea să spună că nimic din ce se petrece în lumea în care s-au nimerit să trăiască nu merită efortul unei reflecții. Firește, această […]

Ce naiba mai caută artistul în România?

(cronica nihilistei) de Cristina Nemerovschi (Morgothya)     Spuneam în urmă cu ceva timp, într-un interviu, că România e probabil cel mai groaznic loc în care să-ți desfășori creația artistică. Lucrurile nu s-au schimbat deloc în bine de atunci. Ba aș spune chiar că situația artistului român se înrăutățește văzând cu ochii.

Toulouse

(egoZaur) de Sorin-Mihai Grad     Do you like Toulouse-Lautrec? No, I don’t like to lose anything. Unul dintre bancurile care încă mă amuză, la atâția ani după ce l-am auzit prima oară. Dovada că nu suntem singurii care fac haz de necaz. Unii dintre noi câștigă mai mult, alții mai puțin, unii mai des, […]

Scroll to top