poem de Sassy Ross

(egoRainbow)

traducere & prezentare: Monica Manolachi

Sassy Ross este o poetă născută în Castries, capitala insulei Sfânta Lucia din Marea Caraibelor. A emigrat în Statele Unite ale Americii la vârsta de zece ani, iar în prezent locuiește în New York, unde a absolvit un masterat de poezie. A fost editoare la revista Calabash: A Journal of Caribbean Arts and Letters, iar poemele ei au apărut în publicații precum Poetry International, The Caribbean Review of Books, Calabash, Small Axe și altele. O preocupă teme precum relațiile de familie în contextul migrației, relația dintre limba standard și dialecte, traume istorice și personale etc. Poemul care urmează a fost publicat în antologia Coming Up Hot: Eight New Poets From the Caribbean (Peekash Press, 2015).

Împăcare

 

Frate către soră

 

E prima oară când îl văd

pe tata în tine,

coborând pe deal,

cu capul plecat,

cu picioarele încleștate

ca ale unui soldat.

În același fel

mixa și el drumurile

când era supărat fiindcă

unul dintre asociați

îi dădea planurile peste cap

sau una dintre femeile lui

îi spunea că vrea să plece.

De-aia a plecat mama

când l-au trimis la pușcărie.

În graba ei, a uitat de noi,

dar am văzut-o mereu

pe chipul tău: aceiași dinți,

aceleași gropițe în obraji

și riduri înverșunate

pe frunte.

Și m-am ținut după tine,

încercând să mă prind

de legănatul mâinilor tale,

dar cu cât mă apropiam,

cu atât te depărtai de mine,

iar spațiul dintre noi

s-a extins așa de repede

și așa de mult.

Voiam să-ți spun

că doar tu erai aceea la care,

în toți anii aceștia

lungi de atâta singurătate,

se gândea inima mea.

Voiam să-ți spun,

dar tu erai așa de fâșneață,

așa de departe de mine,

și nu-l puteam vedea

decât pe tata.

 

Soră către frate

 

Nu pentru insulă

m-am întors,

deși voiam să-i revăd

dealurile stâncoase

și arcuitele golfuri

cu parfumul lor de alge.

Nu pentru copiii care

stau până târziu pe Pavée,

amici din copilărie,

eroi legendari în capul meu.

Nici ca să-mi cer iertare

vecinei noastre

fiindcă i-am dărâmat

zidul de piatră

ori femeilor de la piață

pentru fiecare dată

când am luat un caimito

sau un ciorchine de ackee

pe care nu le-am plătit.

M-am întors numai și numai

ca să te iau de mână

și să te iau cu mine.

Eram sigură că știai și tu,

dar când stăteam

în mijlocul drumului,

iar vecinii se uitau la noi

și m-ai rugat să aleg,

tot ce am putut face a fost

să plec de acolo.

Aveam de gând să-ți spun

și alte lucruri în avion,

în apartamentul nostru comun,

voiam să-ți spun

că ori de câte ori puneam

o cochilie la ureche,

nu auzeam niciodată valurile,

ci numai hohotul tău de râs

de pe când erai băiat,

așa de tare și de clar,

încât ajungea

până în America.

 

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.