(debut)
Voices of a Digital Lover
**
je veux que tu me veux,
un alt mod de a spune că lately
nu suport țigara fără o umbră de melancolie.
viciile nu mai au sens când ești gol.
(și știu că sunt gol)
mama îmi scrie mai des decât de obicei,
și chiar taică-miu sună la ore fixe, zi de zi,
la 11 am să vadă ce fac.
nu te-a sunat o viață, și o face acum.
cu toate astea, cred în continuare că sunt bine.
că atât timp cât pot zâmbi vânzătoarei la Mega Image
sunt bine.
ploile te fac uneori să zâmbești.
știu că nu durează mult. știu că rânjesc
doar pentru a fuma în ploaie,
cu melancolia clipei ce tocmai
a trecut.
***
un trup ∣
mă pot lega de tine,
de mine, de lume
pentru că am un trup ∣ fragil
cu un psihic fragil de care
sper
să nu te mai legi
niciodată.
i think i`m moving on
ora 9:57 am,
cafeaua se răcește odată
cu mine. doar țigările îmi dau un fior călduț.
buricele degetelor îmi amorțesc /
aproape scap chiștocul în cadă.
un condens ciudat – transpir
(i think i`m moving on)
the less i know the better
am crezut că i-ai dat block
& că de asta te comporți distant cu mine.
era o distanță plăcută gen suferi puțin
dar despărțirea e definitivă.
v-am scotocit profilele de fb
să găsesc ultima rămășiță din relația voastră.
din nou, mă ia o melancolie. îmi fumez
țigara scurtă, pe marginea pervazului de la
etaju` unu – vă aveați la prieteni,
ascunși,
excitați
exact ca în imaginile cu voi de la mare pe care nu
vreau să le văd vreodată. exact ca pozele
tale goală făcute de el pe plajă. exact ca iubirea
pe care nu am văzut-o niciodată, dar la care
am visat toată vara.
în cameră.
în pat.
cu scrumiera pe gură.
(pe atunci nu ieșeam decât să iau țigări, să
beau cafea & să ridic comanda de mâncare)
…. & da, aș vrea să nu vă văd niciodată.
așa cum nu vă pot vedea nici pe fb.
să fiți străini pt mine &
să se întâmple cumva nu știu cum
de să nu vă fi cunoscut.
doar pt mine.
Din joaca de-a „amantul” nu scapă nimeni teafăr
mi-ar fi plăcut să nu-mi spui
că mă „iubești”
ar fi ușurat lucrurile
& mesajele schimbate excesiv
într-o singură zi.
aș fi fost mai puțin „fericit”. mai puțin „liber”
„in love” (sau alte cuvinte zoologice
umplute cu firimituri de pâine & popcorn)
mai puțin din toată limba asta coruptă a
amanților.
am lăsat „adevărul” în urmă când ne-am îmbrățișat.
prima oară a fost autentic. a doua oară nu a mai rămas nimic.
mă priveai atunci & nu mă luminam. mă atingeai &
și nu simțeam. am obosit amândoi & era prea târziu.
zorii dimineții nu admiteau suicidul.
după am început să ne spunem cuvinte goale.
am continuat așa vreo 8 luni
& nimeni nu poate scăpa viu din asta.