Mişcări sociale în pijamale de Melissa Melisso, Argentina

(fereastra latină)

de Simona Dăncilă

 
Mişcări sociale în pijamale unde ne ciupeşte unde ne doare unde nu mai găsim sînge de vînzare cu cîte cifre se scrie viaţa pe trotuare… Noi sîntem mai latini decît voi, limba se mulează pe secrete care vegetează limba de mulatru se alintă în mătase verbală. Ca un sos de curcubee noi turnăm peste femeie. Ei ne iau banii şi toate averile noi rămînem cu plăcerile pe cap latin o pieptănătură fixată cu venin. Dacă se uită la noi mor dacă nu se uită la noi îmbătrînesc măşti storcite la carnavalul omenesc. Aşa ne răzbunăm de bine că se întorc pe dos ochii după noi chit că nu avem drepturi marşul pijamalelor e în toi aşa se simte corpul bine protestul se adînceşte în noi partea latină a materiei a plină de noroi. Ne prind pe cîte trei şi ne pedepsesc pe cîte doi gură la gură şi gură la gunoi. Patriotism cu părul creţ purtat de fete şi băieţi pe marginea duminicală pe ora cea mai ovală aproape o vorbire medievală care miroase a tămîie pe meleagurile noastre unde preoţii au rîie.Chiar şi acolo cu mîinile împreunate a rugăciune mişcările sociale izvorăsc din acei îngeri războinici locali care au mai rămas să ne apere şi crucea e ascuţită la ambele capete, cruce cu două tăişuri cu două lame care se taie una pe alta cu o elice de război cruce subacvatică al cărei giroscop e chiar Ochiul Care Vede Tot. Şi rămîne acum să ne ducem la culcare v-am spus povestea mai mult ca pe o chemare de selvă de junglă de jugulare si cei care nu vor să se culce vor merge la puşcărie căci pijamaua asta nu e de jucărie.

Într-un fund de literă e o agonie ne-aţi învăţat să ne tocăm gîndurile cu o maşină de tocat latinească să nu vă fie cu supărare dar noi gîndim tot pe limba noastră şi revolta se desfăşoară  cu Te Deumuri inversate căci ne întoarcem cu limba spre libertate căci curăţăm frunzele din junglă cu buzele noastre mulatre şi oxigenul miroase a indigen, să nu vă fie cu supărare dar ştim şi noi ce însemnează Post-mortem ştim să ne mişcăm în ritmuri negre calcinate ştim să scoatem steaguri deşirate din şifoniere cariate ştim să-l cităm pe Socrate. Ne agităm în pijamale subţiri dungate noaptea cînd lumea latină doarme pe săturate aproape nişte fantome fără carte de identitate rîuri de oameni care n-au altceva decît sufletul de păzit trăgînd după ei lungi rugăciuni latine în care se spune că totul va fi bine bine bine bine bine….