Ștefan Bolea: File din „Contraistoria poeziei românești”

[Ed. Aius – ediții critice: D. Iacobescu, „Quasi”, 2014; Iuliu Cezar Săvescu, „Poezii alese”, 2015; Al. T. Stamatiad, „Poezii alese”, 2017]

(Studii fantastice)

de Oliviu Crâznic

Ştefan Bolea (n. 1980) este doctor în filosofie și doctor în filologie, autor de volume de specialitate (Ontologia negaţiei, 2004; Introducere în nihilismul nietzschean, 2012; Existenţialismul astăzi, 2012; Theoria, 2015), poet multipremiat (Război civil, 2005; Noaptea instinctelor, 2009; Gothic, 2011; AntiZeu, 2014), prozator (Caietul Roxanei și alte Jurnale, 2013; Caietul psihopatului, 2015), uneori filosof pur și simplu (Biblia nihilistă, 2017), de curând și traducător literar (John Stuart Mill, Trei eseuri asupra religiei, 2018).

În perioada 2014-2017, a realizat pentru Editura Aius trei ediții critice dedicate unor poeți pe nedrept „uitați” (în cadrul unui proiect mai vast – intenția anunțată a publicării unei Contraistorii a poeziei românești, din care cele trei volume reprezintă „fragmente” anticipative) – readuși astfel în atenția criticii și a cititorilor.

Toate cele trei volume se remarcă printr-o structură aparte, care le conferă o valoare deosebită: includ, pe lângă poeziile autorilor în cauză, câte un studiu introductiv (Simbolismul crepuscular al lui D. Iacobescu; Pelerin fără credință; Amurg postsimbolist), o cronologie simbolistă (avându-se în vedere, cu această ocazie, și alte curente literare experimentate în epocă), o serie de tălmăciri din nume mari ale literaturii universale efectuate de „poeții uitați” (EG Iacobescu – Baudelaire, Verlaine, Mallarmé, Longfellow; Săvescu – Dante, Poe; Stamatiad – Horațiu, Baudelaire, Wilde), precum și relevante referințe critice (A. Blandiana, G. Călinescu, N. Davidescu, N. Iorga, D. Karnabatt, E. Lovinescu, N. Manolescu, M. Papahagi, Perpessicius, V. Streinu, T. Vianu ș.a.).

De asemenea, Editura Aius a asigurat operelor un format îngrijit, tipărindu-le pe hârtie albă, de calitate superioară – copertele acestora înfățișând adecvate picturi celebre (George Frederic Watts, Speranța; Dante Gabriel Rossetti, Văduvă romană; Gustave Moreau, Elena glorificată).

Nu ne vom opri asupra lui D. Iacobescu, despre care am scris pe larg în numărul 7/2018 al revistei culturale Apostrof (http://apowp.revista-apostrof.ro/arhiva/an2018/n7/a9/).

În volumul lui Iuliu Cezar Săvescu (1876-1903), care reunește selecții din Poezii 1901, Poezii 1926, Poezia noastră parnasiană și Scrieri, identificăm (pe lângă tehnicile poetice simboliste, comune celor trei „damnați” aleși de Ștefan Bolea pentru filele din Contraistoria sa) cel puțin trei importante curente literare: decadentism, parnasianism și, pe alocuri, prerafaelitism: expresie a operei unui geniu mort tânăr, după privațiunile unei vieți de coșmar. Nu este așadar de mirare faptul că, în operă, Săvescu decide să se autointituleze, sfidător (după model byronian), „piază rea”, infectată de „sângele Satanii”:

„Păcatul sau blestemul din nou mă urmărește,

`Napoi din fața mea!

Satana, ca un frate, oriunde mă-nsoțește,

Fugiți! Sunt piaza rea!”

Remarcăm, de asemenea, traducerea din Edgar Allan Poe (Corbul), chiar dacă nu este cea mai bună care există, și fragmentul de critică romanțată din Bohema de altădată (de D. Karnabatt), închinat lui Săvescu.

Referitor la volumul lui Al. T. Stamatiad (1885-1956), care reunește selecții din Din trâmbițe de aur, Mărgăritare negre, Pe drumul Damascului, Peisagii sentimentale, N. Manolescu aprecia (într-o cronică publicată în România literară) efortul lui Șt. Bolea de a recupera opera „pierdută”, dar considera că poetul selectat nu a trecut testul timpului (epigonismul i-a fost atribuit lui Stamatiad și de către alți critici), în ciuda faptului că a fost foarte lăudat în epocă. În ceea ce ne privește, considerăm că Al. T. Stamatiad merită un loc în istoria literaturii române, chiar dacă nu este necesar să îi fie alocat foarte mult spațiu. Poeziile sale (parnasiene, estetiste, romantice sau expresioniste, ducându-ne cu gândul la Macedonski, Bacovia, Eminescu sau Blaga/Arghezi) sunt în general peste medie ca valoare. Nu a scris multe capodopere – dar acele capodopere sporadice nu trebuie lăsate să piară: Templul iubirii, Agonie („Te las, rămâi cu bine… căci ură îți nutresc.”), Ultima luptă, Melancolie, Întrebare (probabil cea mai bună creație a lui Stamatiad, parcă o iscusită replică la Tăcerea lui Poe), Iubirea, Zile de doliu, Peisaj sentimental, Sfârșitul poemei, La altar, Zadarnic, Întuneric, Ultima clipă, În noapte (am fi redus volumul la această scurtă selecție – dar atunci nu ar mai fi fost reprezentativ pentru creația lui Stamatiad, chiar dacă, în opinia noastră, ar fi fost mai plăcut cititorului).

Traducerile efectuate de Stamatiad ne apar mai degrabă dezamăgitoare, nepăstrând nici măcar rima originalului (element important pentru perceperea corectă, de către publicul-țintă, a stilului individual al autorilor traduși).

Concluzionând, Contraistoria poeziei românești se anunță drept unul dintre cele mai importante proiecte ale criticii românești contemporane – așteptăm al patrulea volum cu mult interes.

*

Despre autorul rubricii:

 

OLIVIU CRÂZNIC (n. 1978; părinții: Oliviu, prof. evidențiat gr. I Limba și literatura română, distins cu diploma de onoare „Creativitate și eficiență”, și Dorothea, prof. gr. I Limba și literatura română; studii: licențiat în „Științe juridice”, specializarea „Drept”, cu lucrarea de diplomă intitulată Particularități tactice privind confruntarea dintre inculpat și persoana vătămată, susținută la disciplina „Criminalistică”, și absolvent al unui curs de formare a mediatorilor) este scriitor (prozator și poet), traducător literar, antologist, critic literar, conferențiar şi consilier juridic (membru al Ordinului Consilierilor Juridici din România și al Colegiului Consilierilor Juridici București). În 2010, a publicat romanul gotic …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (Ed. Vremea). Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție Ceasul fantasmelor, Ed. Crux Publishing, 2015), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, inclusiv un premiu acordat de Societatea Europeană de Science Fiction. A fost publicat în diverse antologii şi reviste alături de nume importante ale literaturii universale contemporane (G.R.R. Martin) sau clasice (A.C. Doyle, R.E. Howard, R. Kipling, H.P. Lovecraft, G. de Maupassant, Saki). Apare menționat în monumentala The Encyclopedia of Science Fiction (ed. J. Clute, P. Nicholls), iar operele lui sunt tratate pe larg în diverse reviste de specialitate: în Caietele Echinox (revistă tipărită sub egida Fac. de Litere a Univ. „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca; eseul semnat de dr. în filologie Şt. Bolea – Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel), în revista culturală EgoPHobia (eseul Sfârșitul care începe, semnat de dr. în filologie M.A. Aldea) etc. Apare, ca personaj, în nuveleta Ispășirea, scrisă de prof. doc. C. Mitoceanu. Cronicile de carte, articolele şi studiile sale de teorie şi istorie literară sunt apreciate pe scară largă – unele dintre acestea fiind publicate şi peste graniţă, ceea ce i-a conferit statutul de membru al organizației scriitoricești și artistice Imagicopter: The Author/Artist Cooperative (2012-2017). A apărut, în calitate de expert în istoria vampirismului, în serialul Expedition Unknown, realizat de Travel Channel. În România, a fost invitat, în mai multe rânduri, să vorbească studenților Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. din București (prelegerea Literatura gotică și romantismul întunecat american. Sec. al XIX-lea: Hawthorne, Melville, Poe și moștenirea lor culturală) ori studenților Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. Creștine „Dimitrie Cantemir” (prelegerea Lumi ficționale în literatura modernă, în colaborare cu conf. univ. dr. A.M. Negrilă), a participat la sesiunea științifică a Academiei Române – Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei, cu comunicarea Literatura științifico-fantastică și căutarea (modelarea?) viitorului și a jurizat (împreună cu conf. univ. dr. A.M. Negrilă) Concursul de creație literară pentru studenți și masteranzi: Proză scurtă organizat de Fac. de Limbi și Literaturi Străine a Univ. Creștine „Dimitrie Cantemir”. A participat, în calitate de moderator al serii dedicate literaturii științifico-fantastice, la cea de a VII-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la București și, în calitate de invitat al „Casei Fantasy” (moderator: D. Doboș), la cea de a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași. A participat, în calitate de invitat, în repetate rânduri, la emisiuni culturale televizate sau radiodifuzate. În prezent, colaborează cu revista culturală EgoPHobia, în paginile căreia deține rubrica Studii fantastice, cu Apostrof (revistă a Uniunii Scriitorilor), precum și cu Revista de povestiri (în calitate de instructor în cadrul unor ateliere de scriere creativă). Pagină virtuală oficială: Facebook: Oliviu Craznic (https://www.facebook.com/oliviucraznicofficialpage). Foto autor: Mihaela Nazarie.

„Oliviu Crâznic chiar este un romantic, un personaj coborât efectiv din propria-i operă extraordinară și spectaculoasă, melanj de Baudelaire, Edgar Allan Poe și Walter Scott, sub ochii necruțători ai lui Bram Stoker și H.P. Lovecraft. Citiți-i romanul și povestirile și o să înțelegeți imediat la ce mă refer!” (Șt. Ghidoveanu, realizatorul emisiunii Radio România Cultural Exploratorii lumii de mâine, în Galileo Online, nov. 2012)

 

1 Comments

  1. Pingback: EgoPHobia #56 — sumar | www.egophobia.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.