poem de carnaval, unde apare şi o gheară din senin
de Yussuf Khalid când girafa cu joben începe să cânte melodia preferată, oamenii s-au încolonat militar pentru carnaval.
e-revista EgoPHobia - ISSN 1584-6210
de Yussuf Khalid când girafa cu joben începe să cânte melodia preferată, oamenii s-au încolonat militar pentru carnaval.
de Yussuf Khalid toţi piticii Moşului s-au îmbolnăvit de o maladie gravă care afectează doar piticii Moşului. cei mai bucuroşi sunt somalezii. la ei nu vine niciodată Moşu, aşa că faza cu piticii nu-i deranjează deloc.
de Ofelia Prodan *** m-am aşezat pe o grămăjoară de pământ. stăteam cu capul în jos şi scurmam în ea. am prins imediat câteva râme. le-am băgat într-un borcan şi m-am dus să dau la peşte. m-am aşezat pe o grămăjoară de pământ. am pus râma în cârlig şi-am aruncat undiţa hăt-departe. când a mişcat […]
(fereastra latină) prezentare & traducere de Simona Dăncilă Carlos Ernesto Garcia [n. 1960-Santa Tecla, El Salvador] a publicat volumele de poeme Hasta la colera se pudre (Barcelona şi New York, 1994, varianta engleză: Even rage will rot), A quemarropa el amor (Barcelona, 1996), Postales del crimen, cât şi culegerea de reportaje Bajo la Sombra de […]
(fereastra latină) de Fernando Ernesto Baggio prezentare & traducere de Simona Dăncilă Fernando Ernesto Baggio Di Sopra [n. 1981-Tapera, Brazilia, locuieşte în Porto Alegre, Brazilia] a păşit cu dreptul în lumea literelor şi, în ciuda unor stângăcii explicabile de începător, promite să calce pe urmele valoroşilor prozatori latinoamericani. Geograf şi arheolog, el reuşeşte să îmbine […]
de Anca Negru Să mă spăl pe faţă şi să-mi fac o cafea. E dimineaţă. Oare ce zi o fi azi? Ieri a fost duminică, înseamnă că azi e luni. E cam linişte pe străzi, nu se poate să fie luni! Trebuia să fie forfotă şi agitaţie, lumea merge la servici… O fi duminică, totuşi?! […]
de Dan Pandici Cu tine am sentimentul atingerii dimpreună a absolutului, infinitului, nemărginitului. Fără tine am sentimentul libertăţii totale, a neconvenienţelor, a zborului singur. Cu tine am sentimentul posesiunii, proprietăţii incomensurabile, a apartenenţei la ceva. Fără tine am sentimentul păcii netulburate, a calmului nederanjat, a singurătăţii bune sau rele, în ultimă instanţă.
[fragment] de Robert Marius Dincă …Nea Jean era „şerif” într-o comună pierdută pe hartă. Adică şef de post. Era o slujbă bună, căci singura treabă pe care o făcea, era să joace cărţi cu ajutorul lui, celălalt „apărător” al legii. Necazuri existau, ca peste tot de altfel, chestia era să ştii cum să le ocoleşti. […]
de Violeta Ion Aerul rece nu-l desprinde pe Ro de uşa expoziţiei. O expoziţie la subsol plină de aparate pe care rulau imagini. În penumbră, Ro reuşeşte să vadă piciorul incredibil de alb al unei femei, strivind un perete cu călcîiul. Peretele se fărîmiţează şi, printre dărîmături, cîteva firişoare de sînge îşi fac loc spre […]
de Cristina Nemerovschi (Morgothya) 1. Iar sport extrem, mersul cu metroul. De la un timp nu ştiu ce am, cred că mă simt mai bine, poate unde a venit şi primăvara, sau măcar a lăsat impresia asta. Parca e un pic mai mult ca înainte, cand eram mai puştan. Oamenii mă fac din nou să […]