e-revista EgoPHobia - ISSN 1584-6210
(lumile reale, lumile virtuale) de Diana Todea De mai mult de un an de zile locuiesc în Edinburgh, capitala Scoţiei. Având un contact apropiat cu scoţienii, cu Universitatea din Edinburgh, am observat nişte similitudini cu gândirea românească. Poate că uneori suntem ca nişte oameni ieşiţi din pădure, la prima impresie cam asta crezi despre scoţieni […]
(pricinaşul de serviciu) de Radu-Ilarion Munteanu Stânga şi Dreapta, ca simboluri politice (concept ar fi cam mult spus) s-au născut în anii revoluţiei franceze, după cum se plasaseră iacobinii (în partea stângă a hemiciclului), respectiv adversarii lor politici în partea dreaptă. De-a lungul celor cu ceva mai mult de două secole, înţelesul simbolurilor a suferit […]
(minDisecţii) de iQ666 Intru-ntr-o librărie importantă dintr-un oraş universitar cu tradiţie-n domeniu. Caut degeaba o anumită carte, nu se lasă văzută. Întreb persoana de la casă dacă au cartea cu pricina, dar n-are habar. Nici să caute-n calculator. Suntem în 2009, calculatorul de la casă ar trebui să conţină şi evidenţa volumelor pe care le […]
de Marieta Găurean Dacă am face un sondaj de opinie în rândul publicului român, am constata că printre cele mai savurate filme se găsesc şi cele poliţiste. Întrebându-i pe cititori despre preferinţele lor, romanele poliţiste nu s-ar afla în top. Ne întrebăm contrariaţi dacă au dispărut cititorii români sau dacă romanul poliţist “nu are piaţă […]
[scrisoare cu adresant necunoscut] (jidovul rătăcitor) de Paul Belce Observ că am abandonat în ultima lună preocupările literare de anvergură. Mai retuşez ici-colo o sintagmă folosită impropriu, dar pofta de a scrie mi-a pierit. Aceste însemnări fragmentare, generate de forţe antagoniste, la graniţa dintre jurnal şi eseu, îmi servesc ca mărturie, reflecţie asupra acestor zile […]
(egoZaur) de Sorin-Mihai Grad Când eram mic de ziua mea doar primeam. Tort, cadouri, chiar şi pedepse (nu v-am uitat, tovarăşă învăţătoare, şi să ştiţi că nu am fost de vină atunci). Apoi, crescând, am aflat că a-ţi fi ziua înseamnă mai ales să dai. De preferinţă de băut sau petreceri. Sau reduceri, dacă eşti […]
de Kirus Cultura, arta, reprezintă în exerciţiul lor, pe lângă gâdiliciul absolut neesenţial vieţurii, o serie necurmată de băşini fataliste, neputincioase şi lamentabile. Oamenii de cultură se scălămbăiesc neverosimil, între “Ce-aş face, de-aş fi!” şi un penis sub-medie.
(minDisecţii) de iQ666 Suntem cetăţenii unui stat unde teoretic biserica nu are treabă cu administraţia, justiţia, executivul sau legislativul. Practic bandiţii ăia care se proclamă credincioşi se bagă peste tot, prea peste tot. Altfel cum să ne explicăm că-n vreme de criză financiară se trezeşte guvernul să vomite tone de bani spre biserici, în loc […]
(lumile reale, lumile virtuale) de Diana Todea Ce uşor e acum să începi să publici pe un blog, un site, să trimiţi texte şi să devii peste noapte autor? Tipăritul cărţilor este un moft pentru cei cu bani, cei cu relaţii şi cei care deja sunt acceptaţi de tagma „scriitorilor”. Cyber literatura înlocuieşte pe zi […]
de Lucia Dărămuş Cel mai intim element care dă unitate, care conferă unitate Europei, dar mult mai adînc întregii ființe umane, este limba în sens generic și în mod particular, pentru unitatea structurală a Europei, este limba latină. Desigur, dacă e să ne gîndim la bază, ceea ce putem identifica, ceea ce trebuie luat în […]