status 2.1
(ca prin oglindă) de Marius-Iulian Stancu din păcate pentru cei aflați în căutarea corectitudinii estetice, obiectul artistic face ce știe mai bine – #obiectifică.
«interviu cu un vampir»
apocrife [interviu cu & poeme de ema dumitru] interviu & prezentare de Marius Iulian Stancu (să) ne întoarcem dinspre discursul modern (scientia sexualis, vezi foucault) înspre dialogul socratic (în care sensul se face la modul erotic). altfel nu se poate avansa decisiv, saltul credinței cerut de adevărul sublim, deci terifiant, rămâne imposibil. pe cărarea aceasta […]
note la epistola către romani 1.4
(#gnostice) de Marius-Iulian Stancu C. dovadă scripturală din istoria lui avraam [4, 1-25] 3 argumente veterotestametare [avraam ca model] prin intermediul cărora pavel devedește că omul este îndreptat prin credință, că acest lucru s-a întâmplat înaintea ritualului circumciziei, și că astfel făgăduința divină se împlinește doar pentru cei credincioși. “tradiția iudaică trebuie reinterpretată în mod […]
status 1.13
(ca prin oglindă) de Marius-Iulian Stancu “este esențial pentru filosofie și poezie, ca pregătire a filosofiei, să fie înțelese abia după două, trei generații.” [martin heidegger, caietele negre]; cu alte cuvinte, dacă te-a băgat iovănel la index, dacă a înțeles ceva despre tine, ești mâncat [de timp, ești de domeniul trecutului]. adevăratul creator aparține mereu […]
apocalipsa după heidegger [4-7]
(#gnostice) de Marius-Iulian Stancu [4] despre ființă crezi că știi ceva doar de la distanță, periferic, pe drumuri ocolitoare. din momentul în care o concepi ca pe un scop al definiției și reprezentării, adică încerci apropierea, ființa dispare, se transformă în enigmă, peste formele ei nu mai cade lumina, pierzându-se în obscuritate. momentul în care […]
status 1.12
(ca prin oglindă) de Marius-Iulian Stancu cu fascismul e ca în pilda semănătorului – semințele lui nu au căzut niciodată pe pământ bun. hermann keyserling era ceva mai optimist: “cu siguranță, dacă reprezintă ceva atât de productiv pe cât cred eu, atunci va dispărea într-o zi, precum sămânța. va face loc unei noi construcții, nebănuite […]
apocalipsa după heidegger [1-3]
(#gnostice) de Marius-Iulian Stancu [1] știm – ființă și timp, cartea cu care trebuia să înceapă, dar cu care s-a sfârșit filosofia, e un proiect fără final. monumentala construcție heideggeriană a fost abandonată [nu ca eșec, ci cu sensul descoperirii unei dispoziții fundamentale a ființei umane care trebuie să se afle «mereu în trecere și […]
status 1.11
(ca prin oglindă) de Marius-Iulian Stancu «stăpânitorul lumii acesteia» [ioan 12, 31] este un muzicolog. nu degeaba dorea platon să le impună canoane muzicienilor și poeților [«nicăieri nu se schimbă canoanele muzicale, fără schimbarea legilor politice» – republica]. iată de ce primii creștini au respins reprezentațiile teatrale [de spectaculis]. adevărata revoluție a avut loc în […]
note la epistola către romani 1.3
(#gnostice) de Marius-Iulian Stancu III. dreptatea lui dumnezeu ca dreptate a credinței [3, 21 – 4, 25] teza [3, 21-26] una dintre cele mai obscure și mai dificile secțiuni ale acestei epistole, una căreia luther îi acorda un rol central în economia epistolei și a bibliei. “natura confuză a acestui pasaj nu poate […]
status 1.10
(ca prin oglindă) de Marius-Iulian Stancu de remarcat că cei în mâinile cărora ni se cere a ne încredința în viitor destinele – “tinerii frumoși și liberi” – se află în linia întâi în “războiul împotriva virusului”, unul care ne-a anulat ca ființe umane și politice [în afara pretextului sanitar, singura grijă a aparatului de […]