filosofie

Mη εpiqύmei ̉αdύnata

de Lucia Dărămuş   Să nu doreşti imposibilul spune o vorbă a vechilor greci – Mη εpiqύmei ̉αdύnata – care, se pare, s-a ţinut de Biblia Vulgata Blaj 1760-1761 (Biblia Petru Pavel Aron) timp de 243 de ani. Fără îndoială, apariţia acesteia în varianta ei tipărită este un act de cultură. Cele 6000 de pagini […]

Corpul uman poate fi listat la bursa de valori?!

(bioPHObia) de Andrei-Claudiu Hrişman   Într-o ţară în care ghicitul în palmă s-a transformat în ghicitul la telefon, o ţară în care nu se ştie sigur dacă nu cumva telefonia digitală a fost introdusă pentru că vechea reţea nu mai făcea faţă „liniei fierbinţi”, o ţară în care prostituţia electronică nici măcar nu mai are […]

De ce este Reducţia fenomenologică o Meditaţie radicală?

occident & orient [1] de Gorun Manolescu [1]   Abstract. This text emphasizes that the Husserl’s Phenomenological Reduction is a special form of meditation. And it is as such because, unlike ordinary meditation, which involves the mind, this more radical form requires a blocking of the mind, and a radical transformation of the individual performing […]

De partea cealaltă a geamului

(ca prin oglindă) [Cristina Nemerovschi, Sânge satanic, Herg Benet Publishers, 2010] de Marius-Iulian Stancu   “falsitatea lumii în care ne închipuim că trăim este lucrul cel mai cert și mai stabil pe care îl poate sesiza ochiul nostru…” [Friedrich Nietzsche, Dincolo de bine și de rău]   Citatul ales de Cristina Nemerovschi în deschiderea romanului […]

Villon şi Erasm despre oportunismul intelectualilor

de Ana Bazac În Evul Mediu european, intelectualii[1] au proliferat ca o categorie socială aparte o dată cu dezvoltarea oraşelor, aşadar, o dată cu înfiriparea modernităţii. Atunci a fost nevoie de cunoaştere, din ce în ce mai legată de viaţă dar neomiţând întrebările metafizice, şi atunci s-a constituit această cunoaştere prin disputele dintre profesori şi […]

De ce este Moritz Schlick filosof analitic?

de Cristina Nemerovschi Pentru a argumenta apartenența unui filosof la o anumită tradiție sau orientare epistemologică, ar fi necesar să precizăm mai întâi caracteristici definitorii ale respectivei orientări. În cazul filosofiei analitice, adesea cei care o îmbrățișează cad mai greu de acord atunci când se pune problema definirii tipului de activitate pe care ei îl […]

Trei tendinţe în Postmodernitate

(postmodernitate versus postmodernism [XXV]) de Gorun Manolescu Este cazul, acum,să încercăm a ne despărţi de  Postmodernism, dar nu şi de Postmodernitate.  Şi să creionez unele ipoteze care pot fi discutabile ca orice „ipoteză” de altfel. Punând capăt acestui şir (lung) de eseuri, mulţumind revistei EgoPHobia care le-a găzduit.

Respect of Time, Ethics and Sustainable Development

by Ana Bazac The aim of this paper is to keep attention to the contradictory and limited character of the concept of sustainable society if one excludes the critical perspective over the social structure and the social relations from within the present society.

Un exerciţiu de eidotomie

de Patrick Călinescu Geniul şi esenţa lui au fost definite în atâtea moduri, încât e clar, pentru oricine a parcurs fie şi o singură definiţie ce i s-a dat în timp, că nu definindu-l poate fi cunoscut. În plus, întreaga inflaţie definiţionistă pare mai degrabă să-l fi ascuns, în straturi şi mai impenetrabile de inefabil, […]

Frumosul evenimenţial, ca valoare-scop pentru starea-de-bine a omului contemporan

de Ioana Baciu Rezumat: În această lucrare, voi urmări descrierea valorii-scop numită “frumosul evenimenţial”. Considerat ca fiind o creaţie de ordin cultural, frumosul evenimenţial satisface aspiraţiile spirituale, culturale şi artistice ale celor care, prin creaţia lor, îl produc. Abordarea frumosului evenimenţial ca valoare-scop presupune admiterea faptului că, prin evenimentele care devin “frumoase” şi produc starea-de-bine […]

Scroll to top