filosofie

Deleuze: Jocul Ideal

(postmodernitate versus postmodernism [XX]) de Gorun Manolescu 1. Câţi dintre noi, urmându-l pe Lewis Caroll, nu ne-am delectat, în copilărie, cu aventurile lui Alice? Dar câţi dintre aceștia şi-au închipuit vreodată că ar putea face parte dintr-un Joc al lui Alice, ce pare ideal, aşa cum spune Deleuze [1]? Joc ideal care, cred că nu […]

Paul Deussen – exemplu al receptării gândirii vedantine în Occident

de Mario Barangea Am să îl consider în rândurile care urmează pe Paul Deussen drept unul dintre cei mai străluciţi orientalişti germani. Afirmaţia asta ar putea să aibă un ecou negativ printre cei care sunt obişnuiţi să creadă că Heinrich Zimmer sau Johann Buhler sunt de obicei în capul listei indologilor de limbă germană. Ceea […]

Biopolitica în România de mâine – un SF de succes

(bioPHObia) de Andrei-Claudiu Hrişman Faptul că am ales în acest număr al revistei să abordăm problema biopoliticii poate fi considerat mai mult sau mai puţin întâmplător, însă în nici un caz nu se datorează vreunei culori politice camuflate sub pielea subţiere a neutralităţii aparente.

Unde dai şi unde crapă – de la Matricea S la Eveniment Impredictibil

de Gorun Manolescu (postmodernitate versus postmodernism [XIX]) 1. Dacă ar fi… să ne luăm după teoria clasică a «câmpului de evenimente», atunci se poate spune că începuturile teoriei probabilităţilor sunt legate de numele matematicienilor Blaise Pascal şi Pierre Fermat în secolul XVII, ajungând la probleme legate de probabilitate datorită jocurilor de noroc.

Filosofia la cinematograf [I]

de Marius-Iulian Stancu (ca prin oglindă) MOTTO: “…dacă vrei să iei o oglindă şi să o porţi pretutindeni.Vei face repede soarele şi ceea ce e în cer, pămantul, te vei face repede şi pe tine, ca şi celelalte animale, lucrurile, plantele şi tot ceea ce spuneam adineaori” (Platon, Republica). E folositor să ne întoarcem din […]

Despre adevărul propoziţiilor matematicii și logicii la L. Wittgenstein

[fragment din dizertaţia Natura necesităţii propoziţiilor matematicii la L. Wittgenstein] de Cristina Nemerovschi (Morgothya) În filosofia matematicii, platonismul (realismul matematic) şi constructivismul stau ca două curente fundaţioniste radical opuse, în special prin aserţiunile metafizice pe care le implică despre natura existenţei obiectelor matematice. Unii filosofi şi matematicieni consideră că aceste două poziţii acoperă în întregime […]

Măștile lui Eros

de Lucia Dărămuş Desigur că amploarea biografiilor moderne cu privire la feţele culturale ale erosului depăşesc orice joc imaginativ, pasiunea descărnată pentru un asemenea subiect tulbură cele mai ascunse coarde ale sufletului. Desigur că amploarea biografiilor moderne cu privire la feţele culturale ale erosului depăşesc orice joc imaginativ, pasiunea descărnată pentru un asemenea subiect tulbură […]

Despre opinie

de Ioana Baciu A.Ce este opinia? Ca un răspuns pentru întrebarea mai sus amintită, trebuie precizat faptul că opinia reprezintă un concept central pentru epistemologie. În formularea lui Ramsey1, o opinie este o „hartă a spaţiilor înconjurătoare, după care ne orientăm”. problematica opiniei apare şi în Antichitate, la filosofi precum Platon. Unele dintre operele acestuia […]

Fabrica de copii – o afacere prosperă

(bioPHObia) de Andrei-Claudiu Hrişman Fiecare vară îşi are scandalul ei bioetic 100% românesc sau împărţit „fifty-fifty” cu entităţi internaţionale binevoitoare – dacă ne amintim scandalul din vara trecută în care „nesăbuinţa” societăţii române nu a permis avortarea unui cetăţean în devenire ce deja trecuse de perioada fatidică a non-existenţei sale în care acordul expres al […]

Bernardo Bertolucci-despre viaţă dinspre moarte

de Marius-Iulian Stancu (ca prin oglindă) “Nu am un nume…Tu şi cu mine o să ne întâlnim aici fără a şti nimic din ceea ce-i în afara locului ăsta…Pentru că nu avem nevoie de nume aici…O să uităm tot ceea ce ştim. Toţi oamenii, tot ceea ce facem, unde trăim” [Ultimul tango la Paris]. Refuzul […]

Scroll to top