e-revista EgoPHobia
de Ionuț Manea În răstimp Teofil o urmărea pe Ester. O urmărea așa cum văzuse el într-un film. Și se gândea dacă Ester ar fi putut să-i devină soție. În pod găsise o poză veche, alb-negru, cu oameni chipeși. Nu știa cine sunt și nici nu vroia să întrebe pe cineva doar pentru a […]
de Regis Roman Şi când te gândeşti că trăim în cultura asacralizată, standardizată, simbolică a futobanilor! Asta e mobilul inspirat în adâncul pieptului, lasciv, flegmatic ca o mucoasă excesivă consumatoristă în care nu te saturi niciodată de vâscozităţile productive. Stând pe vine aiurit de gusturile dulci, legat la mâini, dar dependent de nările abundente. […]
[fragment de roman] de Amelia Caracas La întoarcere, atitudinea lui Viorel faţă de Nunucă s-a schimbat şi i-a cam făcut vânt acestuia, trimiţându-l să mai stea şi pe la el pe acasă. Să facă bine să-şi facă apariţia mai rar, dacă se poate, deloc. Nunucă era disperat. În mod sigur Viorel îşi găsise pe cineva. […]
(1869) de Fradique Mendes – Eça de Queirós traducere și prezentare: Cristina Petrescu Experimentând ceea ce Joel Serrão a numit „o specie de catharsis estetico-literar” trei dintre protagoniștii Generației de la 1870 din Portugalia, Antero de Quental, Eça de Queirós şi Jaime Batalha Reis au elaborat o creaţie colectivă care, fiind la început o […]
Atât Mireasa bătrână cu lacrimi de chihlimbar așteptând să se termine războiul albastru, doar ea a mai rămas din rudele mele bogate, batista deșirată ca un poem fără întoarcere, un vânzător de răvașe cu parfum îndoielnic.
Maşina morţii am ajuns s-o vedem şi pe asta oamenii – nişte piuliţie mâinele lor – căngi agăţându-se de viaţă ochii – găuri prin care te extinzi ulei pe suprafaţa unui motor
de Arthur Symons traducere: Ştefan Bolea M-am scufundat și blând mă-nec. Muzica dulce ca parfumul și suava lumină Aurită de la minunăția culorilor sonore Mă-nfășoară în lințoliul ei pe veci.
de Lionel Johnson traducere: Ştefan Bolea Printre nemuritoare lucruri pe care nu le-a atins vreo mână Printre nepieritoare făpturi zidite de mâini moarte Între cer și pământ e surghiunită Viața omenească: de viață îmi este frică.
(egoRainbow) traducere & prezentare: Monica Manolachi Derek Walcott este un autor din Caraibe, născut în 1930 în insula Santa Lucia. În 1992, i s-a acordat premiul Nobel pentru literatură după ce publicase mai multe volume de poezie și teatru și, în special, după poemul epic intitulat Omeros (1990). Ultimul volum de poezie, White Egrets, […]
Scurt tratat de supraviețuire Istoria ți-a spus cine ești școala te-a învățat cum trebuie să fii Facultatea ți-a format comportamentul Jobul ți-a arătat cum trebuie să-ți petreci timpul Părinții te-au învățat ce fel de om trebuie să fii.