e-revista EgoPHobia - ISSN 1584-6210
de Eugen Bartic-Bogdan Mitul creaţiei integrează largo sensu o poveste picantă, stilizată şi galonată de mistica simbolului, privind începuturile lumii aşa cum au fost ele percepute de către o comunitate şi cristalizate sufleteşte prin sacralizare. Doctrinele creaţiei, literaturizate în timp de diversele orientări religioase, nu au făcut decât să intepreteze acest miez în conformitate cu […]
[continuarea studiului Despre adevărul propoziţiilor matematicii şi logicii la L. Wittgenstein] de Cristina Nemerovschi M. Dummett, în articolul Wittgenstein’s Philosophy of Mathematics, face distincție între un “convenționalism modificat”, care presupune că adevărul necesar derivă din convenții lingvistice, dar nu derivă direct ci este o consecință a acestor convenții, și un alt tip de convenționalism – […]
by Ana Bazac The new industrial revolution is a two-edged sword. It may be used for the benefit of humanity, but only if humanity survives long enough to enter a period in which such benefit is possible. It may also be used to destroy humanity, and if it is not used intelligently it can go […]
de Ana Bazac Filosofia şi perspectiva sistemică Scopul acestor notaţii este dublu: de a pune în lumină importanţa perspectivei sistemice asupra fiinţei umane şi de a lega această abordare sistemică de problema calităţii vieţii. Perspectiva sistemică – aceea care discută despre părţile unui lucru legându-le între ele şi legând totalitatea acelui lucru de alte totalităţi […]
[fragment din dizertaţia Natura necesităţii propoziţiilor matematicii la L. Wittgenstein] de Cristina Nemerovschi 2. Consecinţe ale convenţionalismului wittgensteinian Consecinţele poziţiei wittgensteiniene din filosofia matematicii sunt multe. Putem include aici respingerea, în primul rând, a existenţei „reale” a entităţilor despre care tratează enunţurile matematice, apoi respingerea teoriei adevărului-corespondenţă şi a teoriei referenţiale a înţelesului (despre care […]
(bioPHObia) de Andrei-Claudiu Hrişman Sub denumirea de „manipulare genetică”, cunoscută şi sub ca „inginerie genetică”, „modificare genetică”, „tehnologie genetică”, „biotecnologie modernă” etc. (M.J. Reiss – R. Straughan 2001) sunt incluse toate tehnicile care modifică ADN-ul, indiferent care ar fi scopul acestei intervenţii (Aramini 2003). Această manipulare genetică poate fi aplicată atât asupra animalelor şi a […]
de Marius-Iulian Stancu (ca prin oglindă) Regizorul călătoriilor cinematografice hipnotice revine în Antichrist la spațiile nevrotice conturate cel mai pregnant în trilogia Europa. Originea răului trasată în interiorul ființei umane, personaje aflate sub o lege de tip kafkian, în căutarea unei ispășiri niciodată conturată transparent, ce ficționalizează terapeutic în speranța vindecării/cunoașterii, iată doar câteva dintre […]
[Gorun Manolescu, Dincolo de ironie şi ironism, editura Paideia, 2010] de Victor Potra Această carte este, pot s-o spun cu certitudine, rezultatul unei lungi lupte a autorului cu daimonul său. E vorba de acel daimon lăuntric care transformă dreptul la gândire într-o obligație aproape morală. Cunoscându-l personal pe Gorun Manolescu, nu pot să trec la […]
(postmodernitate versus postmodernism [XXII]) de Gorun Manolescu NOTA: Cele ce urmează au la bază, în principal, lucrarea lui Graham Priest [1]:. Majoritatea citatelor sunt preluate din aceiaşi lucrare. Atunci când vor apare citate din alte surse, acest lucru va fi specificat. 1. Mulţi dintre noi ştim cam despre ce este vorba cu logica aristotelică «clasică» […]
de Cătălin Gicaru Prea adesea problema inconştientului la Arthur Schopenhauer este soluţionată rapid prin asemănarea concepţiei sale despre voinţă cu concepţia lui Freud despre inconştient, ce-i drept luată în forma ei popularizată, conform căreia acesta reprezintă sediul acelor forţe obscure, de natură sexuală, ale vieţii noastre sufleteşti, pe care conştiinţa morală le ţine sub controlul […]