e-revista EgoPHobia - ISSN 1584-6210
de Marius-Iulian Stancu (ca prin oglindă) Bazat pe romanul lui Philip Roth (The Dying Animal) şi ecranizat de Isabel Coixet, Elegie este un film despre “clipa prielnică” (Ecles. 3,1), despre care nu îţi dai seama că a trecut decât atunci când o pierzi, întorcându-te la ea cu nostalgie.
de Lucia Dărămuş Într-o societate căreia, parcă, îi lipseşte busola, apariţia cărţii Dialectica secularizării era de aşteptat, aceasta propunând un dialog între religie şi ştiinţă, dialog susţinut de Jürgen Habermas şi Joseph Ratzinger. Cartea, scoasă la editura Apostrof, este însoţită de o introducere consistentă a profesorului Andrei Marga, prelegerile fiind în traducerea Deliei Marga.
de Flavius Ardelean Chiar şi zăbovind numai superficial asupra importanţei aparatului reproductiv al fiinţei umane în mecanismul perpetuării vieţii în univers, realizăm că fascinaţia, deseori inconştientă, faţă de falus şi vulvă este cât se poate de intemeiată. Aceste entităţi carnale, de-o complexitate organică incredibilă, sunt singurele unelte ce permit perpetuarea fiinţelor cu caracter sexual. Aceasta […]
(bioPHObia) de Andrei-Claudiu Hrişman Cu puţin timp în urmă, hârtia virtuală a prezentului articol nu părea favorabilă soluţionării marii dileme ce părea a-mi obstrucţiona fluxul cerebral şi alegerea temei pentru prezentul articol: donarea de spermă şi fertilizare artificială („copiii eprubetă”) sau celulele staminale adulte şi prelevarea celulelor staminale din sângele cordonului ombilical?
de Marius-Iulian Stancu (ca prin oglindă) “Nimeni nu mă înţelege”. Distanţa sfâşietoare din filmele lui Bergman a devenit comică în absurdul ei prin ultimele două filme ale lui Roy Andersson (Cântece de la etajul al doilea, Voi cei vii). Mărturie pentru faptul că diferenţa dintre comic şi tragic e doar una de nuanţă, două feţe […]
de Mario Barangea Marsilio Ficino este cel datorită căruia astăzi îi citim şi îi studiem pe Platon şi pe Plotin, pe Hermes Trismegistul sau pe Proclos. Dar opera renascentistului de la curtea familiei florentine Medici nu a constat doar în traduceri făcute din marii filosofi ai Antichităţii. El aduce cu sine şi o intenţie de […]
de Gorun Manolescu (postmodernitate versus postmodernism [XVII]) 1. “Epistemologia fără subiect cunoscător”? Există aşa ceva? Karl Popper (‘Epistemologia fără subiect cunoscător’, în ‘ Logic, methodology and philosophy of science III’, Proceedings of the Third Congres for Logic, Methodology and Philosophy of Science, North_Holland, Amsterdam, 1968) ne spune că da. Pentru că, zice el: