e-revista EgoPHobia - ISSN 1584-6210
[Ştefan Bolea – Noaptea instinctelor, editura Brumar, 2009] de Sorin-Mihai Grad Ştefan Bolea a scris zece volume de versuri înainte de Război civil, debutul său oficial, urmat de o abţinere aproape totală de la poezie care părea că va ţine destui ani. Din fericire au fost doar trei, iar ce a venit după ei a […]
[Conferinţă ţinută sub titlul Influenţa indiană asupra lui Eminescu, Festivalul de poezie de la Iaşi, 27 octombrie 1972] (restitutio) de Amita Bhose Înrudirea gândirii eminesciene cu filozofia indiană a fost semnalată pentru prima oară în 1889 de către un gazetar craiovean, Gheorghe D. Pencioiu, care a sesizat izvorul imaginii cosmogonice din Scrisoarea I într-o traducere […]
de S. Oliver Polițist, Adjectiv nu e genul de film care să-ți flateze direct inteligența. Porumboiu nu-ți oferă ocazia să anticipezi următoarea mișcare sau finalul, nu-ți face cu ochiul, complice, nu se bagă cu tine în seamă, nu!, el își vede de treaba lui plecând de la premisa că și tu, spectator, adjectiv, ți-o faci […]
[Introducere în lirica pneumatică a lui Traianus] de Igor Ursenco MEMENTO: „Ce-i invizibil e măreţ, Să nu uiţi, doamnă Poezie, Cin’te citeşte nu te ştie, Cine te uită – n-are preţ” [Traianus, „Cîntec de padiŞah”] S-a întîmplat în activitatea mea de critică literară de întîmpinare, ca la un moment dat – solicitat de circumstanţe pînă […]
[Giovanni Ruggeri, Icoanele pe sticlă din Sibiel. Muzeu Pr. Zosim Oancea, traducere de Camelia Chifu, Città Aperta, 2008] de Ştefan Bolea Înainte de toate, vreau să menţionez că nu sunt religios (chiar din contră). Dar religia sublimată în artă are o valoare excepţională. Chiar dacă ar constitui doar o valoare arheologică, în sensul nietzschean al […]
[Ştefan Bolea – Noaptea instinctelor, editura Brumar, 2009] de Patrick Călinescu Pentru că poezia este gând, şi nu faptă, s-ar părea, la această primă vedere, că poezia – în sine – nu are istorie. O consecinţă imediată a unei astfel de afirmaţii ar fi că poezia este – în sine – fie anistorică (dacă preferăm […]
[Conferinţă, Sesiunea ştiinţifică a Muzeului Literaturii Române, 29 octombrie 1976] (restitutio) de Amita Bhose Înrudirea gândirii lui Eminescu cu filozofia indiană a fost semnalată pentru prima oară în 1889 de către gazetarul craiovean Gheorghe Pencioiu, care a sesizat izvorul imaginii cosmogonice din Scrisoarea I într-o traducere germană a Rigvedaei 1). După aceea, aproape douăzeci de […]
de Petrişor Militaru Henry Corbin (1903-1978) este un filosof francez care şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii sale în Iran, în compania filosofilor iranieni contemporani cu care era prieten (de exemplu, Allameh Tabatabaei sau Seyyed Hossein Nasr), ceea ce i-a facilitat accesul la textele filosofice iraniene, fiind primul care a introdus în cultura […]
de Claudiu Komartin După atingerea punctului maxim de afirmare şi receptare a 2000-ismului (contestabil, fără îndoială, la nivel global), nu s-au prea înregistrat debuturi spectaculoase, precum cele ce ţineau capul de afiş al lumii literare acum cinci ani. E drept, era o vreme în care revistele găzduiau cu entuziasm dosare de poezie şi discuţii în […]
de Petrişor Militaru Chiar în acest an, a apărut la Editura Basilica a Patriarhiei Române o lucrare care are titlul Repere patristice în dialogul dintre teologie şi ştiinţă, coordonată de Adrian Lemeni, dar semnată împreună cu încă zece autori – un adevărat colectiv de cercetare, am zice. Prefaţa volumului este semnată de Daniel, Patriarhul Bisericii […]