e-revista EgoPHobia - ISSN 1584-6210
(bioPHObia) de Andrei-Claudiu Hrişman Într-o ţară în care ghicitul în palmă s-a transformat în ghicitul la telefon, o ţară în care nu se ştie sigur dacă nu cumva telefonia digitală a fost introdusă pentru că vechea reţea nu mai făcea faţă „liniei fierbinţi”, o ţară în care prostituţia electronică nici măcar nu mai are […]
Eutanasierea câinilor comunitari vs. Eutanasierea persoanelor umane (bioPHObia) de Andrei-Claudiu Hrişman Unul dintre laitmotivele societăţii române contemporane este problema câinilor comunitari, mai precis, eutanasierea sau „adorarea” lor. În ultimii ani post-decembrişti, de nenumărate ori, aceste fiinţe „sufletiste” au ocupat prima pagină a ziarelor centrale, a tabloidelor, „prime time-ul” televiziunilor naţionale, private, de cartier sau de […]
(bioPHObia) de Andrei-Claudiu Hrişman Cu toate că ne-ar face plăcere ca în acest număr al revistei să abordăm probleme ce se află la limita dintre ştiinţă şi fantazie, cum sunt intervenţiile asupra organismului uman pentru a-i îmbunătăţii capacităţile senzoriale, cognitive sau pur şi simplu pentru a-i prelungi existenţa până la o presupusă imortalitate, ne vedem […]
(bioPHObia) de Andrei-Claudiu Hrişman …terapia genică… Posibilitatea de a citi codul genetic şi de a-l manipula ar putea însemna începutul unui noi ere, o eră în care ne vom putea cunoaşte într-o oarecare măsură „destinul” şi eventual îl vom putea schimba: „Ideea că destinul nostru poate fi influenţat de gene este fascinantă. Mii de ani […]
(bioPHObia) de Andrei-Claudiu Hrişman Sub denumirea de „manipulare genetică”, cunoscută şi sub ca „inginerie genetică”, „modificare genetică”, „tehnologie genetică”, „biotecnologie modernă” etc. (M.J. Reiss – R. Straughan 2001) sunt incluse toate tehnicile care modifică ADN-ul, indiferent care ar fi scopul acestei intervenţii (Aramini 2003). Această manipulare genetică poate fi aplicată atât asupra animalelor şi a […]
(bioPHObia) de Andrei-Claudiu Hrişman 1. …avort? Chiar dacă în ultimele decenii s-a schimbat percepţia lumii occidentale cu referire la această problemă – sau mai degrabă ex-problemă – rămâne totuşi un factor constant în ecuaţia lumii capitaliste: cine plăteşte pentru o astfel de practică? Unii dintre cititorii noştri vor fi consternaţi şi de-a dreptul jigniţi de […]
(bioPHObia) de Andrei-Claudiu Hrişman Cei mai mulţi dintre noi preferă să nu se gândească la boli, spitale, sisteme sanitare naţionale – exceptând poate momentele de agonie trupească personală sau ale celor apropiaţi sau cunoscuţi – pentru că marea majoritate a populaţiei nu are nevoie de „service biologic” – cel puţin pentru o mare parte a […]
(bioPHObia) de Andrei-Claudiu Hrişman Faptul că am ales în acest număr al revistei să abordăm problema biopoliticii poate fi considerat mai mult sau mai puţin întâmplător, însă în nici un caz nu se datorează vreunei culori politice camuflate sub pielea subţiere a neutralităţii aparente.
(bioPHObia) de Andrei-Claudiu Hrişman Fiecare vară îşi are scandalul ei bioetic 100% românesc sau împărţit „fifty-fifty” cu entităţi internaţionale binevoitoare – dacă ne amintim scandalul din vara trecută în care „nesăbuinţa” societăţii române nu a permis avortarea unui cetăţean în devenire ce deja trecuse de perioada fatidică a non-existenţei sale în care acordul expres al […]
(bioPHObia) de Andrei-Claudiu Hrişman Cu puţin timp în urmă, hârtia virtuală a prezentului articol nu părea favorabilă soluţionării marii dileme ce părea a-mi obstrucţiona fluxul cerebral şi alegerea temei pentru prezentul articol: donarea de spermă şi fertilizare artificială („copiii eprubetă”) sau celulele staminale adulte şi prelevarea celulelor staminale din sângele cordonului ombilical?