e-revista EgoPHobia - ISSN 1584-6210
de Ana Bazac În cele de până acum a avut loc un vol d’oiseau[1] deasupra unor momente istorice ale comportamentului oportunist, în esenţă al intelectualilor. Oportunismul poate fi analizat şi în cheie de psihologie socială – comportament individual determinat de cauze sociale[2] în condiţiile societăţilor moderne bazate pe dominaţie-supunere şi, desigur, în cheie de […]
de Ana Bazac Determinarea materială a intelectualilor şi de aici, oportunismul majoritar, sunt, în fond, clare. Aceste fenomene explică structurarea teoriilor de legitimare a statu quo. Diferenţa între teoriile de legitimare este foarte importantă: clasica diferenţă între conservatori – care „nu văd” criza şi folosesc ca principal mod de prezervare a raporturilor structurale constrângerea […]
de Ana Bazac Iar în stalinism, dacă majoritatea intelectualilor a fost, din nou, conformistă – şi pentru că stalinismul a fost un sistem economico-social non-socialist (un izotop al capitalismului) deci bazat pe dominaţie-supunere şi aservirea intelectualilor, dar şi inclusiv datorită faptului că, în ţările slab dezvoltate unde a avut loc stalinismul, modernizarea şi […]
de Ana Bazac Statornicirea modernităţii, de la revoluţiile burgheze începând, a generat transformări de substanţă în categoria intelectualilor. În primul rând, revoluţia industrială şi constituirea administraţiei şi instituţiilor moderne de integrare socială a dus la creşterea numărului intelectualilor, şi nu numai a oamenilor ştiutori de carte conform standardelor momentelor. Iar deoarece modernizarea a avut […]
de Ana Bazac Răspunsurile intelectualilor la determinarea politică şi socială s-au diversificat, în mod antagonic, pe măsură ce criza societală a feudalismului occidental a înaintat, incluzând în aceeaşi perioadă şi fenomenele noii societăţi ce-şi făceau loc în matca vechiului cu putere din ce în ce mai mare. În această perioadă, intelectualii „ies în faţă”, […]
de Ștefan Bolea Paul Vinicius, Liniştea de dinaintea liniştei, Tracus Arte, Bucureşti, 2011. De mult n-am citit ceva atât de puternic! O carte proaspătă, ce emană virtutea existenţialistă supremă, autenticitatea. Rămân fidel principiului enunţat de Cioran în prima sa carte: „Îmi place gîndul care păstrează o aromă de sînge şi de carne şi […]
de Ana Bazac Înainte de toate, este necesară circumscrierea termenului de intelectual. Deşi acesta, ca multe concepte legate de social, nu comportă definiţii unice şi date pentru întreaga istorie a situaţiilor sociale, totuşi relevarea genului său proxim, birocraţia, şi descrierea determinării sociale şi istorice a funcţiilor atribuite luminează aspecte esenţiale de care avem nevoie.
de Ana Bazac Deoarece oportunismul este atât de supărător, cel puţin în declaraţii, obiectul notaţiilor de faţă, începute aici cu articolul Villon şi Erasm despre oportunismul intelectualilor[1], este acela de a da o perspectivă genetică-structurală despre acest comportament în cadrul raporturilor politică-etică din spaţiul filosofic european. Abordarea este filosofică, ceea ce implică, desigur, şi […]
de Ana Bazac În Evul Mediu european, intelectualii[1] au proliferat ca o categorie socială aparte o dată cu dezvoltarea oraşelor, aşadar, o dată cu înfiriparea modernităţii. Atunci a fost nevoie de cunoaştere, din ce în ce mai legată de viaţă dar neomiţând întrebările metafizice, şi atunci s-a constituit această cunoaştere prin disputele dintre profesori şi […]
by Ana Bazac The aim of this paper is to keep attention to the contradictory and limited character of the concept of sustainable society if one excludes the critical perspective over the social structure and the social relations from within the present society.