poezie

butoiul cu spermă căminul 16

debut de Marius Florea   aici stau cu toți ceilalți zeii labagii și alcoolici îndesați în camere de câte cinci spermatozoizi îmbuteliați vor cuceri lumea într-o zi sau vor ajunge vai de ei e ori una, ori alta

poeme de Adriana Teodorescu

Noiembrie   În noiembrie s-ar fi putut crede că am murit cu toții că dintr-o vreme mică a izbucnit o vreme mare încât a fost o explozie în care ne-am afundat împreună privind înregistrări cu ceea ce ni se întâmplă,

poeme de Claudiu Komartin

infectat     Vor trebui să-mi amputeze un deget, s-a decis în vreme ce vânzătoarele croate sau sârboaice stau și fumează liniștite în fața magazinului INFECTED (denim & fashion) pe lângă care trec zilnic și n-au nici pe dracu.

poerezii de Sorin-Mihai Grad

[din volumul outSider, Editura Aius, 2016] criptic lumina continua să pută fără cuvinte după umărul tău un singur perete mai rezista între nimic și totuși sicriele șușoteau întrucâtva sinistru nimeni nu mai credea că ai putea fi salvat oricum nu ți-o doreai neapărat dar zilele în care te-ai sinucis degeaba au trecut toate ca niște […]

poeme de Fradique Mendes

de Jaime Batalha Reis traducere: Cristina Petrescu Veșnica îndoială     Știu că sufletu-adapă materia-nsetată; Că eul se-ofilește când corpul brusc se sfarmă; Că Dumnezeu e o stea ce se destramă Palidă, în nesfârșirea constelată.  

poeme semnate de Fradique Mendes

de Antero de Quental traducere: Cristina Petrescu Posedatul (Comentariu la Litaniile către Satan)   I  Nu cred în tine, Tată omnipotent, Ce-n grabă-ai plăsmuit acest spațiu constelat, Care din Haos, cu Nimicu-mpreunat, Smuls-ai Universul viu, încă fervent;

poeme semnate de Fradique Mendes

de Antero de Quental traducere: Cristina Petrescu Chitara lui Satan [I]   Când te -ocărăsc, în taină plângi lacrime-amare, Când te rănesc, umilă, privirea-mi iscodești! O, recunosc, fecioară, e nobil al tău gest… Însă iubirea, fără luptă, se risipește-n zare!

poeme de Roberto Bolaño

traducere: Mina Decu Poet chinez în Barcelona Un poet chinez dă târcoale unui cuvânt, neajungând să-l atingă, neajungând să-l privească, ne- ajungând să-l prindă. În spatele poetului sunt munți galbeni şi uscați, bătuți de vânt, ploi răzlețe, restaurante ieftine, nori albi ce se destramă.

poeme de John Agard [II]

(egoRainbow) traducere & prezentare: Monica Manolachi John Agard este un poet născut în Guyana în 1949. Înainte de a se muta în Marea Britanie în 1977, a lucrat ca jurnalist și a publicat două volume de poezie în Georgetown. John Agard scrie o poezie solară, tandră, dar și de o satiră fină, care, dacă nu […]

Scroll to top