EgoPHobia #26

Dialogul dintre centru şi periferie în cea „de-a cincea literatură germană”

[Cosmin Dragoste – Mărgele de sticlă, Editura Aius, Craiova, 2008] de Silviu Gongonea Nu ţine de o simplă conjunctură faptul că numele lui Cosmin Dragoste este asociat, acum, la noi, cu cel al Hertei Müller. Cartea pe care o publicase în 2007 la editura Aius din Craiova, Herta Müller – metamorfozele terorii, avea să fie […]

Autori reprezentativi ai literaturii germane din România

[Cosmin Dragoste – Mărgele de sticlă, Editura Aius, Craiova, 2008] de Daniela Micu Mărgele de sticlă este cel de-al doilea volum al lui Cosmin Dragoste. Acesta strânge la un loc articole publicate între anii 2000-2008 în diferite reviste, lucrări ce au ca numitor comun literatura germană din România, în direcţia căreia autorul şi-a focalizat atenţia […]

Prima monografie românească dedicată Hertei Müller

[Cosmin Dragoste – Herta Müller–metamorfozele terorii, Editura Aius, Craiova, 2007] de Maria Dinu Herta Müller este, cu siguranţă, o scriitoare care nu mai are nevoie de introducere. Notorietatea ei datorează substanţial Premiului Nobel pentru Literatură din 2009, devenit o rampă de lansare în ţările în care autoarea era prea puţin sau deloc cunoscută, dar şi […]

Comoara

de Cosmin Dragoste Uneori, îmi plăcea când mă duceau părinţii vara la ţară. Uneori. Fraţii mei rămâneau în Bucureşti, protestele mele nu erau de folos, când vei mai creşte, vei rămâne şi tu în oraş, în vacanţe. Se mai întâmpla să şi rămân în capitală, când bunica era la pat, iar bunicul nu făcea faţă […]

20 de ani de la Revoluţia română din ‘89

[fotografii de Iulian Ionaşcu] Iulian Ionaşcu (n. 04 10 1969) este în prezent masterand la « Littératures modernes et contemporaines », în cadrul Universitatii Blaise Pascal din Clermont-Ferrand. Este pasionat de arta fotografică de la 16 ani şi a participat la peste 15 expoziţii de grup (1988 -2009) în ţară şi străinătate. Pe 20 ianuarie […]

Problema inconştientului la Arthur Schopenhauer

de Cătălin Gicaru Prea adesea problema inconştientului la Arthur Schopenhauer este soluţionată rapid prin asemănarea concepţiei sale despre voinţă cu concepţia lui Freud despre inconştient, ce-i drept luată în forma ei popularizată, conform căreia acesta reprezintă sediul acelor forţe obscure, de natură sexuală, ale vieţii noastre sufleteşti, pe care conştiinţa morală le ţine sub controlul […]

Cine ar trebui să plătească pentru…

(bioPHObia) de Andrei-Claudiu Hrişman 1. …avort? Chiar dacă în ultimele decenii s-a schimbat percepţia lumii occidentale cu referire la această problemă – sau mai degrabă ex-problemă – rămâne totuşi un factor constant în ecuaţia lumii capitaliste: cine plăteşte pentru o astfel de practică? Unii dintre cititorii noştri vor fi consternaţi şi de-a dreptul jigniţi de […]

Despre adevărul propoziţiilor matematicii şi logicii la L. Wittgenstein [II]

[fragment din dizertaţia Natura necesităţii propoziţiilor matematicii la L. Wittgenstein] de Cristina Nemerovschi (Morgothya) Cap. 3 – Adevărul matematic – adevăr prin convenție În filosofia matematicii, logicismul – programul care își propune să întemeieze matematica pe baze logice, în fapt o reducere a matematicii la logică – este considerat o specie de realism sau platonism […]

(1) Cantor, Aristotel, Dialehteismul – Azi, Cantor

(postmodernitate versus postmodernism [XXI]) de Gorun Manolescu 1. Două mulțimi. Una a cailor, alta a călăreților. Dacă se împerechează fiecare cal cu un călăreț, este posibil ca: ori unul sau mai mulți cai să rămână fără călăreți; ori invers; ori să existe numai perechi. În ultimul caz, cele două mulțimi se zice că sunt echipotente. […]

Scroll to top