O civilizație a dinozaurilor?

de Dan Apostol     Cum ar fi arătat dinosaurienii şi planeta noastră dacă… Fără extincţia de la sfîrşitul Cretacicului, continentele Terrei ar fi fost cutreierate poate, de o făptură bipedă, cu piele lucioasă, cu ochi imenşi şi un creier destul de mare pentru a-i permite să-şi făurească un topor de piatră şi să se folosească […]

Un sfârșit apocaliptic

de   Dan Apostol       Este cunoscut că în Atlantic există numeroşi vulcani care au fost şi, în unele cazuri, mai sunt încă activi; ei sunt plasaţi în Insulele Jan Mayen, Islanda, Azore, Capului Verde, Madeira, Sf. Helena, Tristan da Cunha, Diego Alvarez, Orkney de Sud, Antile şi se continuă pe cele două continente opuse, […]

Prințesa și clovnul

de Dan Apostol Eram chiar înainte-i, însă femeia nu şi-a ridicat ochii de pe revistă. Numai felul în care îşi trecuse degetele prin păr, dând din umeri…. M-am aşezat mai încolo, pe o bancă de unde puteam s-o pândesc. Nu eram singurul. În dreptul femeii în rochie verde, toţi încetineau paşii. Un bătrân şi-a curmat […]

Truman Capote, Mic dejun la Tiffany

(arena culturală: cartea & filmul) de Alexandra Medaru Truman Capote (n. 1924 – m. 1984), născut Truman Streckfus Persons (și-a schimbat numele în Truman Garcia Capote după tatăl vitreg, Joseph Capote, care l-a înfiat), a fost un scriitor și scenarist american. Începuturile carierei sale scriitoricești se leagă de literatura gotică sudistă, grăitor în acest sens […]

Lumea lui Hind

de Rodica Bretin   Smucise cu atâta putere că suliţa i s-a frânt ca o trestie. A azvârlit-o cât colo. O noapte de pândă, o zi de hăi­tu­ială – pentru ce? S-a aplecat, a săltat căprioara pe umeri, apoi a pornit cu paşi mari printre copaci, fără să-i vadă. Lumina albă a zorilor, sălbăticiunea abia desluşindu-se […]

poeme de Savu Popa

Poemul tatălui 1. Ne vorbeai de lumea asta. Să nu plecăm prea departe. Eu îmi Imaginez lumea ca pe toate poemele scrise până acum. Toate. De la început. Şi până acum. Se scrie un poem, se mai naşte cineva. Pentru că se mai scrie, se mai naşte cineva. Şi lumea asta, am înţeles nu demult, […]

EgoPHobia #46 — sumar

~ editorial >>> Ştefan Bolea – melancholizing ~ invitat >>> Cristina Petrescu – Gomes Leal – invitat în EgoPHobia #46 >>> Ştefan Bolea & Sorin-Mihai Grad – interviu cu Dan Caragea >>> Ştefan Bolea & Sorin-Mihai Grad – interviu cu Cristina Petrescu >>> Ştefan Bolea – The Object of Derision >>> Oliviu Crâznic – Gomes […]

Gomes Leal și semnul misterului

de Oliviu Crâznic Surgite mortui? În literatură, „misterul” (gr. „mysterion”: „învățătură secretă”; „misteriile” greco-romane erau școli religioase destinate inițiaților) desemnează, în primul rând, specia literară a dramei religioase medievale. Odată cu preromantismul, termenul ajunge să fie atribuit speciei literare a „goticului” („ficțiunea de mistere”), acest sens răspândindu-se iute pe o arie culturală vastă prin proliferarea romantismului […]

melancholizing

  by Ștefan Bolea I live inside an iron maiden I’m just a rat beneath my mask squirming in the basement slimy and vile   wear the crown until I remove my eyes with mirror pieces until an army of devils surrounds and captures me until hell burns down and becomes inhabitable until the apple swallows […]

EgoPHobia #46 // invitat: GOMES LEAL

prezentare de Cristina Petrescu Precursor al modernismului portughez, António Duarte Gomes Leal instituie, prin jocul ambiguităților ideologice și printr-o „conștiință fragmentară, dar lucidă” o nouă viziune poetică, capabilă să reordoneze exigențele unei literaturi aflate în dialog continuu. Situată la granița dintre romantism, parnasianism și simbolism, poezia sa este un spațiu al conflictului și al dramei. Misticismul său […]

Scroll to top