e-revista EgoPHobia - ISSN 1584-6210
(postmodernitate versus postmodernism [XXIV]) de Gorun Manolescu Un mapamond interactiv o populaţie într-o migrare din ce în ce mai accelerată/ dezorientată Era diasporei din ce în ce mai multe întrebări despre religie/cultură/ identitatea personală/ „ ce suntem noi?” / „ ce sunt eu ?” / „Încotro mergem/merg ?”….
(postmodernitate versus postmodernism [XXIII]) de Gorun Manolescu 1. Istoria spune că Organonul aristotelic ar fi fost scris după celelalte lucrări ale sale, inclusiv după Metafizică [1]. Ne putem imagina situaţia în care Organonul s-ar fi pierdut. Din restul lucrărilor sale nimeni n-ar mai fi putut descoperi silogistica. Hegel remarcă, pe bună dreptate, că meritul Stagiritului […]
(bioPHObia) de Andrei-Claudiu Hrişman …terapia genică… Posibilitatea de a citi codul genetic şi de a-l manipula ar putea însemna începutul unui noi ere, o eră în care ne vom putea cunoaşte într-o oarecare măsură „destinul” şi eventual îl vom putea schimba: „Ideea că destinul nostru poate fi influenţat de gene este fascinantă. Mii de ani […]
de Marius-Iulian Stancu (ca prin oglindă) Dacă în Fight Club absenţa Tatălui constituie fundamentul pentru apariţia “geamănului” fantasmatic – Tyler, construcţie paranoică menită să mascheze distrugerea universului simbolic, în Sufocare absenţa figurii paterne dă naştere ficţiunii supreme – ficţiunea Fiului (“Binecuvântata şi perfecta întruchipare muritoare a Domnului”). Incă din primul capitol al romanului lui Palahniuk, […]
de Eugen Bartic-Bogdan Mitul creaţiei integrează largo sensu o poveste picantă, stilizată şi galonată de mistica simbolului, privind începuturile lumii aşa cum au fost ele percepute de către o comunitate şi cristalizate sufleteşte prin sacralizare. Doctrinele creaţiei, literaturizate în timp de diversele orientări religioase, nu au făcut decât să intepreteze acest miez în conformitate cu […]
[continuarea studiului Despre adevărul propoziţiilor matematicii şi logicii la L. Wittgenstein] de Cristina Nemerovschi M. Dummett, în articolul Wittgenstein’s Philosophy of Mathematics, face distincție între un “convenționalism modificat”, care presupune că adevărul necesar derivă din convenții lingvistice, dar nu derivă direct ci este o consecință a acestor convenții, și un alt tip de convenționalism – […]
by Ana Bazac The new industrial revolution is a two-edged sword. It may be used for the benefit of humanity, but only if humanity survives long enough to enter a period in which such benefit is possible. It may also be used to destroy humanity, and if it is not used intelligently it can go […]
de Ana Bazac Filosofia şi perspectiva sistemică Scopul acestor notaţii este dublu: de a pune în lumină importanţa perspectivei sistemice asupra fiinţei umane şi de a lega această abordare sistemică de problema calităţii vieţii. Perspectiva sistemică – aceea care discută despre părţile unui lucru legându-le între ele şi legând totalitatea acelui lucru de alte totalităţi […]
[fragment din dizertaţia Natura necesităţii propoziţiilor matematicii la L. Wittgenstein] de Cristina Nemerovschi 2. Consecinţe ale convenţionalismului wittgensteinian Consecinţele poziţiei wittgensteiniene din filosofia matematicii sunt multe. Putem include aici respingerea, în primul rând, a existenţei „reale” a entităţilor despre care tratează enunţurile matematice, apoi respingerea teoriei adevărului-corespondenţă şi a teoriei referenţiale a înţelesului (despre care […]
(bioPHObia) de Andrei-Claudiu Hrişman Sub denumirea de „manipulare genetică”, cunoscută şi sub ca „inginerie genetică”, „modificare genetică”, „tehnologie genetică”, „biotecnologie modernă” etc. (M.J. Reiss – R. Straughan 2001) sunt incluse toate tehnicile care modifică ADN-ul, indiferent care ar fi scopul acestei intervenţii (Aramini 2003). Această manipulare genetică poate fi aplicată atât asupra animalelor şi a […]