e-revista EgoPHobia - ISSN 1584-6210
de Marius-Iulian Stancu (ca prin oglindă) “Şi iată copilăria mea de mult a murit, iar eu trăiesc. Tu însă, Doamne… mereu trăieşti şi nimic nu moare în Tine…” (Augustin, Mărturisiri). În împrăştierea şi curgerea existenţială, Augustin trasează reperele unei memorii absolute în care nimic nu se trece. “Timpul a trecut, posibilitatea exista şi Avraam a […]
de Anamaria Filipaş Filosofia post-Holocaust şi temele abordate au indus perspective diverse atât în rîndul publicului evreu, cât şi neevreu. Multiplicitatea ideilor are ca punct de plecare trauma evenimentelor petrecute în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, când aproximativ şase milioane de evrei au fost ucişi în lagărele naziste. Tragedia evreiască a impus numeroase […]
de Cătălin Gicaru 1.Timpuri eroice. Diverse exemple mitice de pederastie Un cercetător al pederastiei la vechii greci ca M.H.E. Meier consideră că aceasta este un produs al timpurilor relativ noi, iar pentru îndepărtata antichitate greacă ea a fost străină. În sprijinul acestei poziţii este invocată şi o observaţie a lui Lucian din Samosata (165 e.n.) […]
(bioPHObia) de Andrei-Claudiu Hrişman Cei mai mulţi dintre noi preferă să nu se gândească la boli, spitale, sisteme sanitare naţionale – exceptând poate momentele de agonie trupească personală sau ale celor apropiaţi sau cunoscuţi – pentru că marea majoritate a populaţiei nu are nevoie de „service biologic” – cel puţin pentru o mare parte a […]
de Lucia Dărămuş În toată antichitatea greacă, şi nu numai, medicina este strîns legată de şcolile filosofice ale momentului. Fenomenul este unul mult mai amplu şi complex, implicînd atît factorul economic, cît şi pe cel istoric, explicîndu-se nu doar prin ceea ce s-a numit la un moment dat miracolul grec.
de Marius-Iulian Stancu (ca prin oglindă) Din insomnia lui Tyler Durden se naşte Fight Club. Insomnia este instrumentul prin care eroul lui Palahniuk descoperă caracterul inautentic a ceea ce desemnăm folosind noţiunea de “realitate” (“o copie a unei copii a unei copii). Totul, până şi dragostea, se întemeiază pe o ficţiune (faţeta literară a nimicului): […]
(postmodernitate versus postmodernism [XX]) de Gorun Manolescu 1. Câţi dintre noi, urmându-l pe Lewis Caroll, nu ne-am delectat, în copilărie, cu aventurile lui Alice? Dar câţi dintre aceștia şi-au închipuit vreodată că ar putea face parte dintr-un Joc al lui Alice, ce pare ideal, aşa cum spune Deleuze [1]? Joc ideal care, cred că nu […]
de Mario Barangea Am să îl consider în rândurile care urmează pe Paul Deussen drept unul dintre cei mai străluciţi orientalişti germani. Afirmaţia asta ar putea să aibă un ecou negativ printre cei care sunt obişnuiţi să creadă că Heinrich Zimmer sau Johann Buhler sunt de obicei în capul listei indologilor de limbă germană. Ceea […]
(bioPHObia) de Andrei-Claudiu Hrişman Faptul că am ales în acest număr al revistei să abordăm problema biopoliticii poate fi considerat mai mult sau mai puţin întâmplător, însă în nici un caz nu se datorează vreunei culori politice camuflate sub pielea subţiere a neutralităţii aparente.
de Gorun Manolescu (postmodernitate versus postmodernism [XIX]) 1. Dacă ar fi… să ne luăm după teoria clasică a «câmpului de evenimente», atunci se poate spune că începuturile teoriei probabilităţilor sunt legate de numele matematicienilor Blaise Pascal şi Pierre Fermat în secolul XVII, ajungând la probleme legate de probabilitate datorită jocurilor de noroc.