poeme de Rebeca Oanță
atât voiam să-ți spun take care poate că într-adevăr ne credem centrul lumii nu mai înțeleg cum a îndrăznit cineva să-mi dăruiască atâta conștiință vă mulțumesc dar nu mulțumesc
Cei ce-aduc fericirea
o istorie de buzunar de Ana-Maria Negrilă Romanul lui Cătălin Dorian Florescu, Bărbatul care aduce fericirea (Humanitas, 2018) un roman al pierderii, care nu este însă simțită ca atare, dar și al metamorfozei, al descoperirii unui nou sens al vieții, al construirii unei noi istorii personale. „Îmi văd romanul nu numai ca pe o […]
poems by Sara Pleșa-Popescu
The Railway There used to be a railway line in our home, but our house was made of stone and steel. We used to hide from trains right to the windows and look over the smoke wreathed hills,
poeme de Lena Chilari
virginitatea este o inconveniență iar iubirea noastră absolut imposibilă mirosul de zăpadă îmi taie nările iar violența și gelozia vor fi transmise fiului tău nou-născut bucata de carne moale
status 1.10
(ca prin oglindă) de Marius-Iulian Stancu de remarcat că cei în mâinile cărora ni se cere a ne încredința în viitor destinele – “tinerii frumoși și liberi” – se află în linia întâi în “războiul împotriva virusului”, unul care ne-a anulat ca ființe umane și politice [în afara pretextului sanitar, singura grijă a aparatului de […]
Aforismele nefericirii
(antifilosofie) de Mihai Pavel Oamenii îi privesc pe bolnavi cu dezgust până când ajung să le împărtășească suferințele. ⋆ Sufletele noastre sunt exilate din caldă inexistență și aruncate într-o temniţă din carne și oase.
Sinele Transpersonal – Imaginea lui Dumnezeu
de Diana Sab „Așa cum divinitatea este esențial inconștientă, așa și omul care trăiește în Dumnezeu.”[1] În cercetările sale, Jung a încercat să caute explicația psihologică a experiențelor numinoase pe care le-a întâlnit la pacienții săi prin prisma modelului psyche-ului pe care acesta l-a construit, căutând toate piesele sale lipsă. Întâlnirea omului cu divinitatea […]
Căutătorul
de Corneliu Negru Condus de tentațiile mele. Tentații ce mă conduc și mă îndreaptă spre a cunoaște sau înțelege lumea. Am ajuns să mă aflu în fața unei prăpastii.
poems by Moldvai Barna
emptiness what a prologue seems like is a canvas painted on the knife who knows if it’s real or just a haze inside are two false faces in the triangle phase both veils fall once the trance is closed and the real story can rise to be composed.
poeme de Grande Rieux
(debut) Voices of a Digital Lover ** je veux que tu me veux, un alt mod de a spune că lately nu suport țigara fără o umbră de melancolie. viciile nu mai au sens când ești gol.