critică

O incursiune în culisele unei crime

o istorie de buzunar de Ana-Maria Negrilă             Romanul de debut al autoarei americane Donna Tartt, intitulat „Istoria Secretă” și publicat în 1992, reprezintă punctul de plecare al unei cariere literare remarcabile, fiind urmat în 2002 de „Micul prieten”, iar în 2013, de „Sticletele” (Premiul Pulitzer). Acțiunea romanului se petrece la Hampden College, o prestigioasă […]

Regina Maria a României și a sa literatură gotică

(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic „Lumea e un loc cumplit, și singur Dumnezeu are milă.”  Despre Regina MARIA a României am scris recent, prezentând Visătorul viselor (https://egophobia.ro/?p=14624) și, respectiv, Ce-a văzut Vasile soldatul. Poveste din timpul Războiului (https://egophobia.ro/?p=14632). Am semnalat, astfel, necesitatea reevaluării și revalorificării literaturii fantastice create de Maiestatea Sa și etichetate, în mod […]

Frumusețe și moarte

o istorie de buzunar de Ana-Maria Negrilă             „Grădinile Finzi-Contini” de Giorgio Bassani este un roman profund emoționant ce urmărește viața membrilor familiei Finzi-Contini, dar și a celor care, într-un fel sau altul, ajung în sfera loc de influență. Nu este însă un roman pe care să-l citești cu mintea, ci cu sufletul, pentru că […]

Viitorul viitorului sau Dincolo de stele, magia

(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Ana-Maria Negrilă (n. 1972) este scriitoare multiplu premiată, antologatoare, traducătoare, publicistă (a publicat critică literar-artistică, precum și articole științifice, în țară și peste hotare). Ocazional, ține prelegeri vizând teoria, dar și practica beletristicii, sau jurizează concursuri literare.

Proza scurtă fantastică a lui Sergiu Someșan: a doua etapă [III]

(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Despre Sergiu SOMEȘAN (n. 1954) am scris recent, analizându-i șase colectanee de proză scurtă științifico-fantastică, respectiv neofantastică – fantastică (propriu-zis) – gotică: – Să n-o săruți pe Isabel (Ed. Arania, 2000; Ed. Vremea, 2005); – Carte de magie (Ed. Arania, 2001; Ed. Vremea, 2005); – Aproape îngeri (Ed. Cartea Românească, […]

Proza scurtă fantastică a lui Sergiu Someșan: a doua etapă [II]

(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Despre Sergiu SOMEȘAN (n. 1954) am scris recent, analizându-i cinci colectanee de proză scurtă științifico-fantastică, respectiv neofantastică – fantastică (propriu-zis) – gotică: – Să n-o săruți pe Isabel (Ed. Arania, 2000; Ed. Vremea, 2005); – Carte de magie (Ed. Arania, 2001; Ed. Vremea, 2005); – Aproape îngeri (Ed. Cartea Românească, […]

Privind (cât este, încă, posibil) „Portretul luptătorului la tinerețe”

de Oliviu Crâznic Portretul luptătorului la tinerețe este un film artistic istoric, regizat de Constantin POPESCU (n. 1973) și lansat în anul 2010 – în fapt, unul din puținele filme românești (relativ) recente care este (în același timp) bine realizat, interesant și educativ. Concret, Portretul … ne supune atenției povestea adevărată a unui grup (așa-numitul […]

Proza scurtă fantastică a lui Sergiu Someșan: a doua etapă [I]

(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Despre Sergiu SOMEȘAN (n. 1954) am scris recent, analizând primele sale patru[1] colectanee de proză scurtă științifico-fantastică, respectiv neofantastică – fantastică (propriu-zis) – gotică, publicate la începutul anilor 2000: – Să n-o săruți pe Isabel (Ed. Arania, 2000; Ed. Vremea, 2005); – Carte de magie (Ed. Arania, 2001; Ed. Vremea, […]

Din viața personajelor

(pricinaşul de serviciu) de Radu-Ilarion Munteanu După un an întreg în care rubrica s-a cantonat în spațiul politic, zonă la care va reveni în numărul 76, prezenta ediție se referă la unele fenomene pe care le-aș putea numi paraliterare. O succintă trecere în revistă a unei originale invenții în modalitatea critică. Literatura de gradul trei […]

Fluturele negru

o istorie de buzunar de Ana-Maria Negrilă             „Fluturele negru” (Radu Paraschivescu, ed. Humanitas, 2010), biografia romanțată a lui Michelangelo Merisi da Caravaggio, se află sub semnul clarobscurului de imagine și limbaj. Alternanța între două planuri narative și jocul autorului omniscient cu cel de persoana întâi, limbajul frust, imprecația, dar și scenele duioase, suferința, se […]

Scroll to top