antifilosofie

Judecata

(antifilosofie) de Mihai Pavel     Cei doi soți au părăsit restaurantul la puțin timp după miezul nopții. Niciunul dintre ei nu agrea lipsa intenționată a somnului sau întâlnirile lungite absurd la nesfârșit. Oboseala, alcoolul și furia le îngreunau pleoapele amândurora. Corpurile lor încovoiate păreau două umbre obscure rătăcind prin beznă, gata să cadă în uitarea […]

Ziua în care pereții au urlat

(antifilosofie) de Mihai Pavel     În acea dimineață teribilă de sâmbătă totul părea că avea să se năruie de la sine în lume. Norii își făcuseră cuib deasupra orașului, iar o atmosferă întunecată decora acest teatru lăsat în paragină. Cu toate că încă nu mă ridicasem din pat, simțeam că în mine luaseră foc toate […]

Totul este pierdut

(antifilosofie) de Mihai Pavel Lumea aceasta, rece și îngâmfată, nu cunoaște limite în ceea ce privește răul. Toți s-ar decapita între ei la cea mai mică impolitețe dacă li s-ar permite. În realitate, nimeni nu iartă pe nimeni pentru o greșeală, ci doar îi prelungește termenul de execuție. Omul este o creatură aparte, capabilă să […]

Neliniștile unui neisprăvit

(antifilosofie) de Mihai Pavel 1    Lumea își dispensează constant forma fizică de la începutul istoriei, ca într-un dans al descompunerii. Între oameni se nasc prăpăstii noi, iar cele vechi se adâncesc atât de mult încât, la capătul lor ajungem să ne găsim propriile noastre inimi, pietrificate. Dumnezeu a fost cel dintâi care a conștientizat […]

Sinuciderea artei

(antifilosofie) de Mihai Pavel Defectul cel mai profund al artistului modern este caracterul neverosimilității pe care cuvintele și implicit creația sa îl îmbracă. Josnicia de a fi în ton cu moda este total irezistibilă atunci când măscăriciul, înfometat după aplauze și hohote hidoase, urcă din nou pe scena societăților pentru încă un număr. Se pare […]

Fragmente și îndoieli

(antifilosofie) de Mihai Pavel Un drum până la cimitir ne-ar putea scuti de mai multe decepții decât toată esența stoicismului. Vulgaritatea superficială a tuturor problemelor este suportabilă doar datorită ideii de moarte.    Schizofrenul este singurul om ce a înțeles vreodată cu adevărat fericirea.

Aforismele nefericirii

(antifilosofie) de Mihai Pavel  Oamenii îi privesc pe bolnavi cu dezgust până când ajung să le împărtășească suferințele. ⋆ Sufletele noastre sunt exilate din caldă inexistență și aruncate într-o temniţă din carne și oase.

Scroll to top