e-revista EgoPHobia
(phobia perennis) de David Mândruț În prezentul studiu ne propunem să scoatem la lumină și să analizăm câteva boli ale spiritului. Bolile de care vom vorbi se întâlnesc cel mai adesea în cadrul relațiilor interpresonale. Prima boala, care este cea mai blândă ca să zicem așa, este comparația, pe care o reclama chiar și Kierkegaard […]
(phobia perennis) de David Mândruț Că vinovăția este universală și necesară nu mi se pare a fi ceva nou, dat fiind faptul că fiecare persoană, cred eu, a simțit la viața ei înțepăturile vinovăției. Aceste înțepături se pot manifesta în mai multe moduri, spre exemplu atunci când spunem că avem o conștiință încărcată este cel […]
(phobia perennis) de David Mândruț După mintea noastră există două tipuri de vinovați, cei care își recunosc imediat vina, și cei care se închid în sine. Cu primii merge ușor, dat fiind faptul că ei ajung relativ facil la iluminarea buberiană, în timp ce cu cei din urmă este mai greu dat fiind faptul că […]
(phobia perennis) de David Mândruț S-a scris mult despre problema individuației, de la presocratici până în epoca modernă la Kierkegaard și Jung, autorii pe care dorim să îi atacăm în acest eseu. Teoriile recente ale individuației îl au în centru pe Gilles Deleuze, un autor care dezoltă teoriile lui Bergson, însă el nu va fi […]
(phobia perennis) de David Mândruț În eseul de față ne propunem să examinăm fenomenul vinovăției prin prisma filosofiei, sau mai degrabă psihologiei kierkegaardiene, dar simultan folosindu-ne de conceptele de bază ale psihanalizei, iar aici vom invoca conceptul de refulare, pentru a ne veni în ajutor, fiindcă susținem noi, iar aici anticipăm, că la baza sau […]
(phobia perennis) de David Mândruț În prezentul eseu vom încerca din nou ca, pornind de la Schopenhauer, și folosindu-ne de uneltele psihanalizei freudiene, să extindem și să adaptăm tematizarea schopenhaueriană a voinței (de a trăi). Articolul va fi împărțit în cinci compartimente distincte, dar legate organic de același nucleu tare, care este voința de a […]
(phobia perennis) de David Mândruț Este oare plictiseala tocmai boala fără de moarte? Este legitim să vorbim despre o plictiseală de moarte? Sau mai bine zis, este plictiseala mai rea decât moartea? Ce simțim când suntem plictisiți, de fapt, sau care este diferența dintre un om plictisit și dintre un om mort? La toate aceste […]
(phobia perennis) de David Mândruț În eseul nostru dorim să stabilim faptul că cea mai mare povară pe care trebuie să o poarte omul cu el o viață întreagă este chiar conștiința sa. Deja mulți gânditori au observat faptul că, în esență, conștiința este un rău inerent existenței umane. Schopenhauer, la fel ca și omul […]
(phobia perennis) de David Mândruț În prezentul eseul vom încerca să delimităm o distincție fundamentală în cadrul filosofiei schopenhaueriene. Pe scurt, pornind de la noțiunea schopenhaueriană de negare a voinței de a trăi, concept fundamental al eticii acestuia, vom încerca să demonstrăm că această negare îmbracă o structură duală, respectiv putem afirma existența unei […]
(phobia perennis) de David Mândruț Articolul nostru vrea să trateze conceptul de distanță. Acest concept nu a fost teoretizat propriu-zis de vreun filosof în sensul în care o facem noi până la textul lui Buber din 1951, care se intitulează „Distance and Relation”, text de maturitate, în care el pornind de la Eu și Tu […]