critică

Privind (cât este, încă, posibil) „Portretul luptătorului la tinerețe”

de Oliviu Crâznic Portretul luptătorului la tinerețe este un film artistic istoric, regizat de Constantin POPESCU (n. 1973) și lansat în anul 2010 – în fapt, unul din puținele filme românești (relativ) recente care este (în același timp) bine realizat, interesant și educativ. Concret, Portretul … ne supune atenției povestea adevărată a unui grup (așa-numitul […]

Proza scurtă fantastică a lui Sergiu Someșan: a doua etapă [I]

(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Despre Sergiu SOMEȘAN (n. 1954) am scris recent, analizând primele sale patru[1] colectanee de proză scurtă științifico-fantastică, respectiv neofantastică – fantastică (propriu-zis) – gotică, publicate la începutul anilor 2000: – Să n-o săruți pe Isabel (Ed. Arania, 2000; Ed. Vremea, 2005); – Carte de magie (Ed. Arania, 2001; Ed. Vremea, […]

Din viața personajelor

(pricinaşul de serviciu) de Radu-Ilarion Munteanu După un an întreg în care rubrica s-a cantonat în spațiul politic, zonă la care va reveni în numărul 76, prezenta ediție se referă la unele fenomene pe care le-aș putea numi paraliterare. O succintă trecere în revistă a unei originale invenții în modalitatea critică. Literatura de gradul trei […]

Fluturele negru

o istorie de buzunar de Ana-Maria Negrilă             „Fluturele negru” (Radu Paraschivescu, ed. Humanitas, 2010), biografia romanțată a lui Michelangelo Merisi da Caravaggio, se află sub semnul clarobscurului de imagine și limbaj. Alternanța între două planuri narative și jocul autorului omniscient cu cel de persoana întâi, limbajul frust, imprecația, dar și scenele duioase, suferința, se […]

Regina Maria a României și a sa literatură fantastică [II]

(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic „Omul care era Lumina venea către el, Vasile – Vasile soldatul, care furase morților o cruce.” Despre Regina MARIA a României am scris recent, prezentând Visătorul viselor. Am semnalat, cu respectiva ocazie, necesitatea reevaluării și revalorificării literaturii fantastice create de Maiestatea Sa și etichetate, în mod nejustificat, „literatură pentru copii” […]

Regina Maria a României și a sa literatură fantastică [I]

(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic „There, where the eyes I followed so far are for ever closed, I left my sword.”  Regina MARIA a României (Marie Alexandra Victoria de Saxa Coburg și Gotha, 1875-1938) a rămas în istorie prin implicarea sa în politică[1], prin acțiunile sale caritabile desfășurate pe frontul Primului Război Mondial[2], printr-o viață […]

[O noapte de Sfântu Niculae]: nuveleta gotică a lui Lucian Blaga

(și: o digresiune cu valențe istorico-actuale) (Studii fantastice) de Oliviu Crâznic „Pe-afară miroase a lup!”  Lucian BLAGA (1895-1961) a fost un filozof, scriitor (în primul rând, putem spune, poet – recomandăm, în mod deosebit și având o legătură directă cu rubrica noastră, tulburătoarea poezie Moartea lui Pan din colectaneul Pașii profetului, 1921), publicist, profesor universitar, […]

Final de etapă

(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Despre Sergiu SOMEȘAN (n. 1954) am mai scris, analizând, de curând chiar, primele sale trei[1] colectanee de proză scurtă științifico-fantastică, respectiv neofantastică – fantastică (propriu-zis) – gotică: – Să n-o săruți pe Isabel (Ed. Arania, 2000; Ed. Vremea, 2005 https://egophobia.ro/?p=14414); – Carte de magie (Ed. Arania, 2001; Ed. Vremea, 2005 […]

Cezar Petrescu și misterul „Fantasticului interior” [VI: Concluzii și final]

(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Am promis, în a cincea parte a prezentului studiu, că, în acest final, vom prezenta cititorilor concluziile noastre, la care am ajuns după o destul de îndelungată investigație. Iată-le: I. Conceptul de „fantastic interior” este unul volatil, lui Cz. Petrescu însuși nefiindu-i tocmai clar ce anume ar trebui inclus ori […]

Scroll to top