e-revista EgoPHobia - ISSN 1584-6210
(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Cezar Petrescu (1892-1961: o viață marcată de tragedie, dar asupra căreia ne vom opri cu altă ocazie) a fost scriitor, istoric și critic literar, traducător, gazetar, fondator al unor publicații culturale, scenarist, membru titular al Academiei Române, parlamentar.
de Rodica Bretin Keegan conducea aşa cum era obişnuit: repede. Nu ne aflam pe autostradă ci pe un drum forestier, plin de bolovani, hârtoape, buturugi. Dar ne grăbeam. Ceilalţi ajunseseră deja în insula-fortăreaţă, eram ultimii rămaşi pe continent sau, cum spunea Keegan, în teritoriul inamic.
(#gnostice) de Marius-Iulian Stancu [4] despre ființă crezi că știi ceva doar de la distanță, periferic, pe drumuri ocolitoare. din momentul în care o concepi ca pe un scop al definiției și reprezentării, adică încerci apropierea, ființa dispare, se transformă în enigmă, peste formele ei nu mai cade lumina, pierzându-se în obscuritate. momentul în care […]
(ca prin oglindă) de Marius-Iulian Stancu cu fascismul e ca în pilda semănătorului – semințele lui nu au căzut niciodată pe pământ bun. hermann keyserling era ceva mai optimist: “cu siguranță, dacă reprezintă ceva atât de productiv pe cât cred eu, atunci va dispărea într-o zi, precum sămânța. va face loc unei noi construcții, nebănuite […]
de Livia Creț Filmul[1], bazat pe cartea cu același nume publicată de Irvine Welsh în 1993, începe cu monologul personajului principal Mark Renton: „Alege o viață. Alege un job. Alege o carieră. Alege o familie. Alege un televizor mare. Alege mașini de spălat, mașini de condus, cd-playere și deschizătoare electrice de conserve. Alege o sănătate bună, […]
(phobia perennis) de David Mândruț Este oare plictiseala tocmai boala fără de moarte? Este legitim să vorbim despre o plictiseală de moarte? Sau mai bine zis, este plictiseala mai rea decât moartea? Ce simțim când suntem plictisiți, de fapt, sau care este diferența dintre un om plictisit și dintre un om mort? La toate aceste […]
de Emilian Gheață Mi-am tăiat mâna cu dinţii. CRANŢ! Intimidat de păcatul de neiertat al îmbătrânirii, am vrut să arunc peste bord orice m-ar fi ţinut prea aproape de gravitaţie.
(pași mărunți) de Gelu Teampău De fiecare dată când apare o nouă formă de expresie artistică sau comunicaţională, ea este plasată pe treapta de jos a ierarhiei estetice neoficiale. Aşa s-a întâmplat şi cu fotografia, şi cu filmul, şi cu jazz-ul, şi cu banda desenată, şi, mai recent, cu jocurile video. Evident, toate acestea […]
proză selectată din grupul “Proză şi eseuri” – facebook [a treia selecţie] de Ofelia Prodan Adrian era pictor şi ca orice pictor care se respectă locuia într-o mansardă. În mansardă zăceau pe jos zeci de tablouri neterminate. Toate portrete de oameni cu feţe distorsionate. Unii se chinuiau să râdă, alţii râdeau de-a binelea, chiar în […]
de Corneliu Negru La sfârșitul suferinței se află o altă suferință. Atunci când depresia te lovește iar umerii îți sunt aplecați și pleoapele închise, dar inima îți stă pe loc iar sufletul înghețat se simte, de-atâta singurătate și nebunie. Nimic nu-i mai plăcut decât atingerea nebunie, atunci când ești lucid și rațiunea te vrea bine. […]