e-revista EgoPHobia
(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Ana-Maria Negrilă (n. 1972) este scriitoare multiplu premiată, antologatoare, traducătoare, publicistă (a publicat critică literar-artistică, precum și articole științifice, în țară și peste hotare). Ocazional, ține prelegeri vizând teoria, dar și practica beletristicii, sau jurizează concursuri literare.
(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Despre Sergiu SOMEȘAN (n. 1954) am scris recent, analizându-i șase colectanee de proză scurtă științifico-fantastică, respectiv neofantastică – fantastică (propriu-zis) – gotică: – Să n-o săruți pe Isabel (Ed. Arania, 2000; Ed. Vremea, 2005); – Carte de magie (Ed. Arania, 2001; Ed. Vremea, 2005); – Aproape îngeri (Ed. Cartea Românească, […]
(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Despre Sergiu SOMEȘAN (n. 1954) am scris recent, analizându-i cinci colectanee de proză scurtă științifico-fantastică, respectiv neofantastică – fantastică (propriu-zis) – gotică: – Să n-o săruți pe Isabel (Ed. Arania, 2000; Ed. Vremea, 2005); – Carte de magie (Ed. Arania, 2001; Ed. Vremea, 2005); – Aproape îngeri (Ed. Cartea Românească, […]
de Oliviu Crâznic Portretul luptătorului la tinerețe este un film artistic istoric, regizat de Constantin POPESCU (n. 1973) și lansat în anul 2010 – în fapt, unul din puținele filme românești (relativ) recente care este (în același timp) bine realizat, interesant și educativ. Concret, Portretul … ne supune atenției povestea adevărată a unui grup (așa-numitul […]
(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Despre Sergiu SOMEȘAN (n. 1954) am scris recent, analizând primele sale patru[1] colectanee de proză scurtă științifico-fantastică, respectiv neofantastică – fantastică (propriu-zis) – gotică, publicate la începutul anilor 2000: – Să n-o săruți pe Isabel (Ed. Arania, 2000; Ed. Vremea, 2005); – Carte de magie (Ed. Arania, 2001; Ed. Vremea, […]
(pricinaşul de serviciu) de Radu-Ilarion Munteanu După un an întreg în care rubrica s-a cantonat în spațiul politic, zonă la care va reveni în numărul 76, prezenta ediție se referă la unele fenomene pe care le-aș putea numi paraliterare. O succintă trecere în revistă a unei originale invenții în modalitatea critică. Literatura de gradul trei […]
o istorie de buzunar de Ana-Maria Negrilă „Fluturele negru” (Radu Paraschivescu, ed. Humanitas, 2010), biografia romanțată a lui Michelangelo Merisi da Caravaggio, se află sub semnul clarobscurului de imagine și limbaj. Alternanța între două planuri narative și jocul autorului omniscient cu cel de persoana întâi, limbajul frust, imprecația, dar și scenele duioase, suferința, se […]
de Mihai Bogdan Lupescu În liniște, cu grijă, să punem lucrurile în ordine * Etimologia cuvântului plagiat provine din cuvântul latin plagiarius care înseamnă „răpitor, seducător, jefuitor…”
(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic „Omul care era Lumina venea către el, Vasile – Vasile soldatul, care furase morților o cruce.” Despre Regina MARIA a României am scris recent, prezentând Visătorul viselor. Am semnalat, cu respectiva ocazie, necesitatea reevaluării și revalorificării literaturii fantastice create de Maiestatea Sa și etichetate, în mod nejustificat, „literatură pentru copii” […]
(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic „There, where the eyes I followed so far are for ever closed, I left my sword.” Regina MARIA a României (Marie Alexandra Victoria de Saxa Coburg și Gotha, 1875-1938) a rămas în istorie prin implicarea sa în politică[1], prin acțiunile sale caritabile desfășurate pe frontul Primului Război Mondial[2], printr-o viață […]