proză

Porţi vesta, locotenente?

de Rodica Bretin              Tăcere. Afară, nimic nu părea să tulbure tihna miezului de noapte. Şi totuşi, ceva se schimbase: liniştea devenise ostilă, ameninţătoare. Doi paşi până la fereastră, o privire strecurată după faldurile draperiei. Maşina poliţiei rămăsese acolo, în stradă, însă oamenii locotenentului Eric Norton avea capetele lăsate pe spătare, ca şi cum ar […]

Roz gri

de Alexandra Pintilie Când a împlinit doi ani, în fața lui George s-a arătat un balon. Mare, impozant, parcă gata de pleznit între degetele dolofane. Singura problemă era că, printr-o întâmplare nemaipomenită, doar George îl putea vedea. Numai el îl putea atinge. Și oricât a zdruncinat-o pe momi, a scâncit și s-a răsucit în brațele […]

Povestea Pizdei

de Igor Ursenco Așa cu simțul dreptății cum te știu, Preacucernice Cititoriule, rogu-te a nu te încrîncena pe colegul scriitor și pămînteanul meu Ion Creangă, cel de și-a lăsat „Povestea poveștilor” nespusă în capăt, exact ca pe o orfană. Cine știe ce necazuri pămîntești l-or fi biruit, sărmanul humuleștean, de a lăsat în mîinile Creatorului Suprem Soarta […]

Scânteia de beznă

de Adrian Mielcioiu Toţi vor să câștige. Eu vreau să pierd. Suferinţa ȋnfrângerii mi se pare mai cinstită decât iluzia fericirii pe care ţi-o creează o izbândă de moment. Viaţa, ȋn majoritatea covârșitoare a timpului ei, e suferinţă, nu fericire. Dacă ţii cu tot dinadinsul să câștigi, nu faci altceva decât să te ambiţionezi să […]

C’est tout

(Lecturi potrivite/recomandate de Alexandra) de Ania Vilal „Acesta nu este un poem. Sau s-ar putea, dar în momentul următor. Deocamdată mă aşez pe nisip. În faţă, marea. Deasupra, un cub negru, perfect etanş, pluteşte în aer.” Aici poate să înceapă şi să se termine totul. Poate şi această enigmă dezvăluită pe un perete de laborator. […]

Judecata

(antifilosofie) de Mihai Pavel     Cei doi soți au părăsit restaurantul la puțin timp după miezul nopții. Niciunul dintre ei nu agrea lipsa intenționată a somnului sau întâlnirile lungite absurd la nesfârșit. Oboseala, alcoolul și furia le îngreunau pleoapele amândurora. Corpurile lor încovoiate păreau două umbre obscure rătăcind prin beznă, gata să cadă în uitarea […]

nu acum

proză selectată din grupul “Proză şi eseuri” – facebook [a șasea selecţie] de Dan Cristian Iordache nu acum, nu acum, mai lasă spunea o voce fragilă precum un război ce nu putea fi câștigat, dar se lungea cu fiecare dimineață. așteaptă momentul favorabil, după-amiaza va ieși un

Ziua în care pereții au urlat

(antifilosofie) de Mihai Pavel     În acea dimineață teribilă de sâmbătă totul părea că avea să se năruie de la sine în lume. Norii își făcuseră cuib deasupra orașului, iar o atmosferă întunecată decora acest teatru lăsat în paragină. Cu toate că încă nu mă ridicasem din pat, simțeam că în mine luaseră foc toate […]

Scroll to top