e-revista EgoPHobia - ISSN 1584-6210
o istorie de buzunar de Ana-Maria Negrilă „Podul diavolului” este noul roman al scriitorului Radu Paraschivescu, un policier mai apropiat ca stil și comic de limbaj de „Acul de aur și ochii Glorianei” decât de scrierile Agathei Christie, menționată de câteva ori între paginile cărții ca o autoritate în domeniu. Dincolo de mistere și […]
(ca prin oglindă) de Marius-Iulian Stancu când va fi cel mai dureros, pentru a nu uita niciodată, nu ne vom mai vorbi. încă de pe vremea când a început să își proiecteze dorințele pe pereții unei peșteri, omul a căpătat deprinderea de a-și înveșmânta lipsa în culorile prezenței. să nu ne [mai] amăgim unii pe […]
Moment Nişte picuri se joacă cu nervii mei. Saltă bezmetic şi se aruncă cu capul înainte în tot felul de obiecte şi abstracţiuni zgomotoase. Îi urăsc.
(pași mărunți) de Gelu Teampău În 1933, doi evrei de 19 ani din Cleveland, Ohio, au creat un personaj fictiv pe care au încercat să-l ofere publicului prin intermediul benzii desenate. Cinci ani, eforturile lor au fost lipsite de succes, fiind refuzaţi de către toate publicaţiile la care apelaseră. Când, în sfârşit, în 1938, compania […]
de Iulian Dobrinescu Libertatea nu este un scop în sine. Nimeni nu-şi dorește „libertate” pur şi simplu, fără alte adaosuri sau precizări. Nu există libertate dincolo de aliniamentul așteptărilor, dorințelor şi temerilor noastre. Un om mort pe dinăuntru, lipsit de orice impuls lăuntric, un om care nu vrea şi nu se teme de nimic, care […]
de Ștefan Bolea Chiar așa, de ce? Și de ce ai fi și tu? Pentru că am încercat să fiu existențialist, iar „pardoseala” sensului s-a prăbușit. Nu îmi amintesc dacă am căzut ori am sărit în abis. Un nihilist este un existențialist pentru care finitudinea e piatra unghiulară – un existențialist turbat.
Abatorul fericirii Se nasc cadavrele din carnea putrezită a mizeriei emoționale În ABATOR se taie fericirea în bucăți de plumb depresogene Preadamiții își pierd în animale ultima fărâmă de credință Iar în epifania nocturnă a vieții, creaturile își urlă moartea-n chin.
de Ștefan Bolea Eu este Dumnezeu Eul e psihotic și nu se mai recunoaște pe sine. Pe de o parte, Dumnezeu e ființa disprețuită, pe de alta, Eul simte inevitabilitatea transmutării în Dumnezeu. Identitatea pură e destinul Eului („ego sum qui sum”), chiar dacă această identitate include posibilitatea ființei care nu este. Schizo-identitate, para-identitate, dis-identitate. […]
de Mihai Bogdan Lupescu „Știu că nu știu nimic, și nici măcar asta nu știu” [Socrate] Toată lumea știe că trăim într-o epocă a dezinformării. Nu este nimic mai greu decât să răspunzi la zvonuri sau teorii ale conspirației. Astăzi s-a ajuns la un nou nivel doar datorită internetului, acest maidan virtual, focar imens, suprem, […]
by Douglas Young Before the plane took off, a stewardess stood in the aisle explaining in a bored monotone what to do “in the highly unlikely event of an emergency.” Addison Armistead contemplated whether he preferred to survive should the plane crash. After such a pleasant stay at the conference in New Mexico where […]