e-revista EgoPHobia - ISSN 1584-6210
(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Ana-Maria Negrilă (n. 1972) este scriitoare multiplu premiată, antologatoare, traducătoare, publicistă (a publicat critică literar-artistică, precum și articole științifice, în țară și peste hotare). Ocazional, ține prelegeri vizând teoria, dar și practica beletristicii, sau jurizează concursuri literare.
(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Despre Sergiu SOMEȘAN (n. 1954) am scris recent, analizându-i șase colectanee de proză scurtă științifico-fantastică, respectiv neofantastică – fantastică (propriu-zis) – gotică: – Să n-o săruți pe Isabel (Ed. Arania, 2000; Ed. Vremea, 2005); – Carte de magie (Ed. Arania, 2001; Ed. Vremea, 2005); – Aproape îngeri (Ed. Cartea Românească, […]
(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Despre Sergiu SOMEȘAN (n. 1954) am scris recent, analizându-i cinci colectanee de proză scurtă științifico-fantastică, respectiv neofantastică – fantastică (propriu-zis) – gotică: – Să n-o săruți pe Isabel (Ed. Arania, 2000; Ed. Vremea, 2005); – Carte de magie (Ed. Arania, 2001; Ed. Vremea, 2005); – Aproape îngeri (Ed. Cartea Românească, […]
(egoZaur) de Sorin-Mihai Grad euimea noastră [cu cine poți vorbi cinstit despre durere dacă nu singur?] îți mai amintești cum era când nu ne durea nimic?
(ca prin oglindă) de Marius-Iulian Stancu principala problemă pe care o pune îmbătrânirea, din perspectivă platoniciană, nu este apropierea de moarte, ci pierderea frumuseții fizice, unica șansă a spiritului, într-o lume a căderii, de a regăsi drumul [prin celălalt] înspre transcendent.
(egoRainbow) traducere & prezentare: Monica Manolachi Langston Hughes (1901-1967) este unul dintre reprezentanții de marcă ai mișcării literare Renașterea Harlemului, activă în New York în primele decenii ale secolului XX. Este primul poet afro-american care s-a impus pe scena literară dominată de scriitori albi prin crearea unui stil poetic influențat de muzica de jazz. Nu […]
(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic Despre Sergiu SOMEȘAN (n. 1954) am scris recent, analizând primele sale patru[1] colectanee de proză scurtă științifico-fantastică, respectiv neofantastică – fantastică (propriu-zis) – gotică, publicate la începutul anilor 2000: – Să n-o săruți pe Isabel (Ed. Arania, 2000; Ed. Vremea, 2005); – Carte de magie (Ed. Arania, 2001; Ed. Vremea, […]
(pricinaşul de serviciu) de Radu-Ilarion Munteanu După un an întreg în care rubrica s-a cantonat în spațiul politic, zonă la care va reveni în numărul 76, prezenta ediție se referă la unele fenomene pe care le-aș putea numi paraliterare. O succintă trecere în revistă a unei originale invenții în modalitatea critică. Literatura de gradul trei […]
o istorie de buzunar de Ana-Maria Negrilă „Fluturele negru” (Radu Paraschivescu, ed. Humanitas, 2010), biografia romanțată a lui Michelangelo Merisi da Caravaggio, se află sub semnul clarobscurului de imagine și limbaj. Alternanța între două planuri narative și jocul autorului omniscient cu cel de persoana întâi, limbajul frust, imprecația, dar și scenele duioase, suferința, se […]
(Studii fantastice) de Oliviu Crâznic „Omul care era Lumina venea către el, Vasile – Vasile soldatul, care furase morților o cruce.” Despre Regina MARIA a României am scris recent, prezentând Visătorul viselor. Am semnalat, cu respectiva ocazie, necesitatea reevaluării și revalorificării literaturii fantastice create de Maiestatea Sa și etichetate, în mod nejustificat, „literatură pentru copii” […]